Moldovenii care merg la mare în România vor face cheltuieli uriașe. Prețuri mai mari la cazare, masă și șezlonguri

Tarifele la cazare au crescut din acest weekend pe litoralul românesc cu 10%-20%. Au crescut și prețurile la mâncare sau șezlonguri. Scumpirile nu se opresc însă aici. La sfârșitul lunii iulie va urma o nouă majorare.

Luna iulie vine cu prețuri mai mari pe litoral. Tarifele la cazare s-au scumpit în medie cu 10% – 20%. Chiar și așa stațiunile românești nu duc lipsă de turiști.

Înainte de pleca în vacanță trebuie să luați în calcul aceste scumpiri atunci când vă stabiliți bugetul. De exemplu, o cameră la un hotel de două stele care putea fi închiriată cu 150-200 de lei românești pe noapte, costă acum 175-200 de lei românești pe noapte.

În cazul hotelurilor de trei stele, dacă până vineri o cameră costa 300-320 de lei pe noapte, acum prețurile sunt cuprinse între 370 și 400 de lei pe noapte.

În ceea ce privește hotelurile de 4 sau 5 stele prețurile au crescut de la 450-500 de lei pe noapte la 550-600 de lei pe noapte. Dacă faceți un calcul pentru un sejur de 7 nopți, veți da pe cazare cel puțin 1180 de lei și cel mult 4200 de lei, în funcție de hotelul ales.

Nu doar cazarea s-a scumpit ci și costul unei mese la terasă sau restaurant. Creșterile sunt și aici de 10%-15%. Veștile proaste nu se opresc aici. Va mai urma un val de scumpiri la finele lunii iulie când este vârful de sezon. Primele reduceri de prețuri vor apărea după data de 25 de august.

Nu doar cazarea s-a scumpit pe litoralul românesc ci și șezlongurile. Cea mai scumpă stațiune din acest punct de vedere este Mamaia. Pe plajele din această stațiune, un șezlong poate fi închiriat la prețuri cuprinse între 60 de lei și 100 de lei. Un baldachin poate fi închiriat chiar și cu 200 de lei pe zi.

În Constanţa, prețurile sunt mult mai mici. Un şezlong la Plaja Modern costă 25 și 30 de lei, în timp ce în Năvodari se găsesc şezlonguri şi la 20 lei pe zi.

Pe plajele din Constinești un șezlong costă 30 de lei, iar un baldachin 150 de lei. În Eforie Nord și Eforie Sud, prețul unui sezlong este acum, de 25 de lei pe zi. Același preț este și pe plajele din Mangalia și 2 Mai. În Vama Veche, preţul pentru un şezlong este 35-40 de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#litoral #constanta #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.