Moldovenii în Spania! Cum le-a schimbat criza viețile și câți muncesc acolo?

Văzută odinioară ca un tărâm al făgăduinței, Spania nu mai reprezintă aceeași atracție pentru moldoveni. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Spaniol de Statistică, în 2022, numărul moldovenilor înregistrați în peninsula iberică a ajuns la 17.239. Deși în anul 2020 diaspora moldovenească din Spania a atins un vârf de 18.584 de persoane, trendul descrescător reflectă realitățile economice dificile din această țară.

În prezent, rata șomajului din Spania, care depășește 11%, este de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. De asemenea, salariile mici și costul ridicat al vieții i-au determinat pe mulți moldoveni să părăsească Spania în favoarea unor state europene mai prospere, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.

Cei care rămân în Spania lucrează în principal în agricultură, servicii și construcții. Aceste sectoare oferă încă oportunități, dar concurența crescută și condițiile economice dificile limitează perspectivele de integrare.

Numărul moldovenilor din Spania a scăzut ușor față de 2012, când erau înregistrați 17.853 de conaționali. Această tendință reflectă provocările economice din regatul iberic, care continuă să primească cetățeni străini, însă întâmpină dificultăți majore în integrarea acestora pe piața muncii.

Cu o economie afectată și o piață a muncii saturată, Spania pare să-și piardă statutul de destinație favorită pentru moldoveni. În schimb, statele din nordul și vestul Europei devin tot mai atrăgătoare pentru cei în căutare de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%.
Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spania #angajati #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.