Moldovenii în Spania! Cum le-a schimbat criza viețile și câți muncesc acolo?

Văzută odinioară ca un tărâm al făgăduinței, Spania nu mai reprezintă aceeași atracție pentru moldoveni. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Spaniol de Statistică, în 2022, numărul moldovenilor înregistrați în peninsula iberică a ajuns la 17.239. Deși în anul 2020 diaspora moldovenească din Spania a atins un vârf de 18.584 de persoane, trendul descrescător reflectă realitățile economice dificile din această țară.

În prezent, rata șomajului din Spania, care depășește 11%, este de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. De asemenea, salariile mici și costul ridicat al vieții i-au determinat pe mulți moldoveni să părăsească Spania în favoarea unor state europene mai prospere, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.

Cei care rămân în Spania lucrează în principal în agricultură, servicii și construcții. Aceste sectoare oferă încă oportunități, dar concurența crescută și condițiile economice dificile limitează perspectivele de integrare.

Numărul moldovenilor din Spania a scăzut ușor față de 2012, când erau înregistrați 17.853 de conaționali. Această tendință reflectă provocările economice din regatul iberic, care continuă să primească cetățeni străini, însă întâmpină dificultăți majore în integrarea acestora pe piața muncii.

Cu o economie afectată și o piață a muncii saturată, Spania pare să-și piardă statutul de destinație favorită pentru moldoveni. În schimb, statele din nordul și vestul Europei devin tot mai atrăgătoare pentru cei în căutare de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%.
Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spania #angajati #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.