Văzută odinioară ca un tărâm al făgăduinței, Spania nu mai reprezintă aceeași atracție pentru moldoveni. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Spaniol de Statistică, în 2022, numărul moldovenilor înregistrați în peninsula iberică a ajuns la 17.239. Deși în anul 2020 diaspora moldovenească din Spania a atins un vârf de 18.584 de persoane, trendul descrescător reflectă realitățile economice dificile din această țară.
În prezent, rata șomajului din Spania, care depășește 11%, este de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. De asemenea, salariile mici și costul ridicat al vieții i-au determinat pe mulți moldoveni să părăsească Spania în favoarea unor state europene mai prospere, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.
Cei care rămân în Spania lucrează în principal în agricultură, servicii și construcții. Aceste sectoare oferă încă oportunități, dar concurența crescută și condițiile economice dificile limitează perspectivele de integrare.
Numărul moldovenilor din Spania a scăzut ușor față de 2012, când erau înregistrați 17.853 de conaționali. Această tendință reflectă provocările economice din regatul iberic, care continuă să primească cetățeni străini, însă întâmpină dificultăți majore în integrarea acestora pe piața muncii.
Cu o economie afectată și o piață a muncii saturată, Spania pare să-și piardă statutul de destinație favorită pentru moldoveni. În schimb, statele din nordul și vestul Europei devin tot mai atrăgătoare pentru cei în căutare de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.
În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%.
Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.
