Moldovenii în Spania! Cum le-a schimbat criza viețile și câți muncesc acolo?

Văzută odinioară ca un tărâm al făgăduinței, Spania nu mai reprezintă aceeași atracție pentru moldoveni. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Spaniol de Statistică, în 2022, numărul moldovenilor înregistrați în peninsula iberică a ajuns la 17.239. Deși în anul 2020 diaspora moldovenească din Spania a atins un vârf de 18.584 de persoane, trendul descrescător reflectă realitățile economice dificile din această țară.

În prezent, rata șomajului din Spania, care depășește 11%, este de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. De asemenea, salariile mici și costul ridicat al vieții i-au determinat pe mulți moldoveni să părăsească Spania în favoarea unor state europene mai prospere, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.

Cei care rămân în Spania lucrează în principal în agricultură, servicii și construcții. Aceste sectoare oferă încă oportunități, dar concurența crescută și condițiile economice dificile limitează perspectivele de integrare.

Numărul moldovenilor din Spania a scăzut ușor față de 2012, când erau înregistrați 17.853 de conaționali. Această tendință reflectă provocările economice din regatul iberic, care continuă să primească cetățeni străini, însă întâmpină dificultăți majore în integrarea acestora pe piața muncii.

Cu o economie afectată și o piață a muncii saturată, Spania pare să-și piardă statutul de destinație favorită pentru moldoveni. În schimb, statele din nordul și vestul Europei devin tot mai atrăgătoare pentru cei în căutare de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%.
Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spania #angajati #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un imperiu care deține de toate – de la fabrică de coniac și echipă de fotbal, la supermarketuri, bănci, benzinării, rețele de telefonie, televiziuni și chiar o fermă de sturioni și site-uri de criptominare – holdingul Sheriff din Transnistria este descris de Financial Times drept „compania ce controlează o țară”. Creat de oligarhul Viktor Gușan în haosul anilor ’90, conglomeratul a devenit în trei decenii un adevărat stat în stat, dominând atât economia, cât și politica regiunii separatiste, scrie Financial Times, citat de news.ro.

Dar astăzi, Sheriff se confruntă cu cea mai mare provocare de la înființare. Războiul din Ucraina a blocat accesul la portul Odesa și a redus drastic livrările de gaz rusesc gratuit – resurse vitale pentru un model de afaceri clădit pe contrabandă, energie ieftină și rețele comerciale informale. Criza a generat o prăbușire a producției industriale, scăderea exporturilor și o „stare de urgență economică” declarată de Tiraspol.

Povestea Sheriff poartă amprenta gangsterilor și a milițiilor private din anii ’90, când luptele pentru controlul fabricilor și al contrabandei transformaseră Transnistria într-o zonă gri între Moscova și Chișinău. Gușan, fost polițist, a știut să profite de haos și, împreună cu Ilia Kazmalî, a construit un conglomerat care a devenit sinonim cu însăși supraviețuirea regiunii.

Astăzi, însă, situația geopolitică transformă vulnerabilitatea Sheriff într-o oportunitate pentru Chișinău. Pentru prima dată, toate exporturile enclavei trec prin Republica Moldova, iar Transnistria – dependentă istoric de Rusia – își face peste 80% din comerț cu Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a promis aproape 2 miliarde de euro pentru sprijinul integrării europene a Moldovei, iar oficialii occidentali văd contextul actual drept „momentul decisiv” pentru schimbarea statu-quo-ului.

Întrebarea ridicată de Financial Times este una-cheie: poate Sheriff, „compania care controlează o țară”, să-și imagineze un viitor în interiorul blocului european? Răspunsul ar putea decide nu doar soarta conglomeratului, ci și viitorul regiunii transnistrene și al Republicii Moldova în ansamblu.