Moldovenii în Spania! Cum le-a schimbat criza viețile și câți muncesc acolo?

Văzută odinioară ca un tărâm al făgăduinței, Spania nu mai reprezintă aceeași atracție pentru moldoveni. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Spaniol de Statistică, în 2022, numărul moldovenilor înregistrați în peninsula iberică a ajuns la 17.239. Deși în anul 2020 diaspora moldovenească din Spania a atins un vârf de 18.584 de persoane, trendul descrescător reflectă realitățile economice dificile din această țară.

În prezent, rata șomajului din Spania, care depășește 11%, este de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. De asemenea, salariile mici și costul ridicat al vieții i-au determinat pe mulți moldoveni să părăsească Spania în favoarea unor state europene mai prospere, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.

Cei care rămân în Spania lucrează în principal în agricultură, servicii și construcții. Aceste sectoare oferă încă oportunități, dar concurența crescută și condițiile economice dificile limitează perspectivele de integrare.

Numărul moldovenilor din Spania a scăzut ușor față de 2012, când erau înregistrați 17.853 de conaționali. Această tendință reflectă provocările economice din regatul iberic, care continuă să primească cetățeni străini, însă întâmpină dificultăți majore în integrarea acestora pe piața muncii.

Cu o economie afectată și o piață a muncii saturată, Spania pare să-și piardă statutul de destinație favorită pentru moldoveni. În schimb, statele din nordul și vestul Europei devin tot mai atrăgătoare pentru cei în căutare de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%.
Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spania #angajati #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat a venit cu noi clarificări privind aplicarea „legii freelancerilor”, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, oferind detalii practice despre modul de impozitare, înregistrare și evidență a activității pentru antreprenorii independenți. Precizările vin în continuarea discuțiilor publice despre viitorul patentei și tranziția liber-profesioniștilor către noul regim fiscal.

Noul cadru se adresează persoanelor fizice rezidente care prestează servicii pe cont propriu, fără a constitui o entitate juridică, în domenii expres prevăzute de lege. Potrivit Fiscului, 40 de domenii de activitate sunt eligibile pentru aplicarea regimului, printre care se numără designul, consultanța în tehnologia informației, arhitectura, relațiile publice și comunicarea, activitățile de curățenie, serviciile foto, fabricarea bijuteriilor, dar și alte tipuri de servicii prestate independent.

Impozitarea se va face printr-un impozit unic, aplicat asupra venitului obținut din activitatea independentă. Cota este de 15%, dacă venitul anual nu depășește 1,2 milioane de lei, iar pentru partea care excede acest plafon se va aplica o cotă de 35%. Impozitul unic include atât impozitul pe venit, cât și contribuțiile sociale și medicale, care vor fi repartizate automat către bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Dreptul de a activa în acest regim apare din momentul atribuirii numărului de identificare de stat, eliberat de Agenția Servicii Publice în termen de 24 de ore. Informația este transmisă automat către autoritățile fiscale, sociale și medicale, iar persoana dobândește concomitent calitatea de contribuabil, asigurat social și asigurat medical, fără depunerea unor cereri suplimentare.

Un element central al noii legi este reducerea birocrației. Antreprenorii independenți nu vor ține contabilitate și nu vor prezenta rapoarte fiscale sau statistice. Evidența activității va fi asigurată de Serviciul Fiscal de Stat, pe baza datelor provenite din echipamentele de casă și de control conectate la sistemul de monitorizare electronică a vânzărilor, precum și din informațiile privind conturile curente ale contribuabililor. Pentru operațiunile în numerar, utilizarea echipamentului de casă și emiterea bonului fiscal rămân obligatorii, în condițiile stabilite de Guvern.

Calcularea impozitului unic va fi efectuată lunar de către Fisc, care va transmite avizele de plată până la data de 10 a lunii următoare celei de gestiune, iar achitarea va trebui făcută până la data de 25.