Moldovenii, pe ambrazura scumpirilor. Suntem condamnați la sărăcie

19 Feb. 2022, 12:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Feb. 2022, 12:26 // Actual //  bani.md

În Republica Moldova, legumele s-au scumpit cu 60% faţă de anul trecut. Pâinea cu 16%. Inflaţia se în­dreap­tă spre 20%. Banca Națională a Moldovei  încearcă să oprească scumpirile și a majorat dobâmda cheie la peste 10%.

Acestea înseamnă erodarea standarelor de viaţă în cel mai sărac stat european, acum implicat şi în criza ucraineană.

În faţa unei rate a inflaţiei aşteptate a depăşi 20% anual în a doua jumătate a acestui an şi unei inflaţii de bază (ce nu include preţurile alimentelor şi energiei) de peste 15% anual, BNM şi-a majorat dobânda de referinţă cu două puncte procentuale până la 10,5%, aceasta fiind ultima dintr-o se­rie de creşteri de dobânzi iniţiată la mijlocul anului trecut.

Decizia de politică monetară este menită să modereze creşterea creditării în detrimentul creşterii costurilor asociate, să stimuleze economisirea în detrimentul consumului imediat şi să reducă presiunea asupra deprecierii monedei naţionale pe fondul creşterii deficitului de cont curent şi balanţei comerciale, a explicat banca centrală a ţării.

Biroul de statistică al ţării a anunţat recent că rata generală a inflaţiei a accelerat în ianuarie la 16,6% în termeni anualizaţi, de la 13,9% în decembrie.

Principalul motor al inflaţiei au fost preţurile alimentelor, care s-au scumpit cu 21,5%. În medie, în ianuarie 2022 faţă de ianuarie 2021, legumele s-au scumpit cu aproape 60%, ouăle cu 36%. Pâinea a devenit mai scumpă cu 16%, iar carnea, fructele şi lactatele în medie cu 15%.

În luna ianuarie 2022, faţă de luna decembrie 2021, au crescut preţurile în particular la următoarele produse alimentare: legume, cu 16,9%, fructe proaspete, cu 7,2%, cartofi, cu 6,5%, făină cu 3,5%, ouă cu 2,7%, zahăr cu 2,0%, pâine din făină de grâu cu 1,7%, carne, preparate şi conserve din carne cu 1,6%, relevă datele Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Preţurile produselor nealimentare au crescut cu 13,4%, în timp ce costul serviciilor a urcat cu 14,8% anual.

Preţul reglementat al electricităţii este aşteptat să crească, amplificând impactul inflaţionist al creşterii dramatice a preţului gazelor naturale.

La sfârşitul lunii ianuarie, Moldova a aprobat o majorare cu 34% a preţului gazelor pentru gospodării pentru a putea ţine pasul cu plăţile către furnizorul său dominant, gigantul rus Gazprom, care a ameninţat cu suspendarea livrărilor, potrivit Reuters.

Moldova a declarat deja stare de urgenţă, şi-a amendat bugetul şi a redirecţionat fonduri menite să-i ajute pe cetăţeni să facă faţă creşterii preţurilor energiei pentru a plăti Gazprom, care a majorat preţurile şi a refuzat să amâne plăţile în avans. Ultimul raport privind inflaţia al băncii centrale indică aşteptări de creştere a inflaţiei generale la rate de peste 20% în semestrul al doilea.

Economiștii susțin că actualele scumpiri vor adânci rata sărăciei di Republica Moldova, în condițiile în care majorările prețurilor au loc într-un ritm mai alert decât majorările de salarii.

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.