Moldovenii, pe ambrazura scumpirilor. Suntem condamnați la sărăcie

19 Feb. 2022, 12:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Feb. 2022, 12:26 // Actual //  bani.md

În Republica Moldova, legumele s-au scumpit cu 60% faţă de anul trecut. Pâinea cu 16%. Inflaţia se în­dreap­tă spre 20%. Banca Națională a Moldovei  încearcă să oprească scumpirile și a majorat dobâmda cheie la peste 10%.

Acestea înseamnă erodarea standarelor de viaţă în cel mai sărac stat european, acum implicat şi în criza ucraineană.

În faţa unei rate a inflaţiei aşteptate a depăşi 20% anual în a doua jumătate a acestui an şi unei inflaţii de bază (ce nu include preţurile alimentelor şi energiei) de peste 15% anual, BNM şi-a majorat dobânda de referinţă cu două puncte procentuale până la 10,5%, aceasta fiind ultima dintr-o se­rie de creşteri de dobânzi iniţiată la mijlocul anului trecut.

Decizia de politică monetară este menită să modereze creşterea creditării în detrimentul creşterii costurilor asociate, să stimuleze economisirea în detrimentul consumului imediat şi să reducă presiunea asupra deprecierii monedei naţionale pe fondul creşterii deficitului de cont curent şi balanţei comerciale, a explicat banca centrală a ţării.

Biroul de statistică al ţării a anunţat recent că rata generală a inflaţiei a accelerat în ianuarie la 16,6% în termeni anualizaţi, de la 13,9% în decembrie.

Principalul motor al inflaţiei au fost preţurile alimentelor, care s-au scumpit cu 21,5%. În medie, în ianuarie 2022 faţă de ianuarie 2021, legumele s-au scumpit cu aproape 60%, ouăle cu 36%. Pâinea a devenit mai scumpă cu 16%, iar carnea, fructele şi lactatele în medie cu 15%.

În luna ianuarie 2022, faţă de luna decembrie 2021, au crescut preţurile în particular la următoarele produse alimentare: legume, cu 16,9%, fructe proaspete, cu 7,2%, cartofi, cu 6,5%, făină cu 3,5%, ouă cu 2,7%, zahăr cu 2,0%, pâine din făină de grâu cu 1,7%, carne, preparate şi conserve din carne cu 1,6%, relevă datele Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Preţurile produselor nealimentare au crescut cu 13,4%, în timp ce costul serviciilor a urcat cu 14,8% anual.

Preţul reglementat al electricităţii este aşteptat să crească, amplificând impactul inflaţionist al creşterii dramatice a preţului gazelor naturale.

La sfârşitul lunii ianuarie, Moldova a aprobat o majorare cu 34% a preţului gazelor pentru gospodării pentru a putea ţine pasul cu plăţile către furnizorul său dominant, gigantul rus Gazprom, care a ameninţat cu suspendarea livrărilor, potrivit Reuters.

Moldova a declarat deja stare de urgenţă, şi-a amendat bugetul şi a redirecţionat fonduri menite să-i ajute pe cetăţeni să facă faţă creşterii preţurilor energiei pentru a plăti Gazprom, care a majorat preţurile şi a refuzat să amâne plăţile în avans. Ultimul raport privind inflaţia al băncii centrale indică aşteptări de creştere a inflaţiei generale la rate de peste 20% în semestrul al doilea.

Economiștii susțin că actualele scumpiri vor adânci rata sărăciei di Republica Moldova, în condițiile în care majorările prețurilor au loc într-un ritm mai alert decât majorările de salarii.

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.