Moldovenii sfidează criza! Fac sacrificii mari pentru autoturisme. În 2021 au importat un număr record de mașini

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, în anul 2021 numărul de automobile înregistrate în Moldova a ajuns la 717 mii unități, în creștere cu 38,9 mii față de anul precedent.

„Această creștere este una record pentru noi și este cu 30% mai mare decât media pentru ultimii 5 ani. În 2017 formal am avut un număr mai mare de mașini înregistrate, însă atunci majoritatea mașinilor înregistrate erau cele cu numere străine, care au fost importate în anii precedenți și au fost înregistrate după ce legislația a permis acest lucru. Această tendință este menținută și în 2022, când în prima lună au fost importate peste 3 mii automobile, record absolut pentru luna ianuarie.”

În același timp, infrastructura rutieră este comparabilă cu cea de acum 50 ani, când în Moldova (partea dreaptă a Nistrului) erau înregistrate 15,4 mii autoturisme. În rezultat avem în prezent 76 autoturisme la un km de drum la nivel național și 217 autoturisme/km drum în mun. Chișinău. Densitatea de autoturisme a crescut de 3 ori în ultimii 25 ani.

Automobile fantomă

Din cele 720 mii automobile înregistrate în Moldova, doar 465 mii au polițe de asigurare valabilă și respectiv au trecut revizia tehnică și pot circula pe teritoriul țării. Restul 255 mii sunt automobile fantomă, înregistrate, însă multe din ele cel mai probabil nici nu există deja.

Anual în Moldova se importă în jur de 35 de mii de automobile și tot anual 15 mii de automobile sunt scoase din uz și nu există informații despre starea lor.

#automobile #import #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.