Moldovenii, tentați de energia soarelui! Cât de rentabilă este investiția în panouri fotovoltaice

05 Iun. 2023, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2023, 12:49 // Actual //  bani.md

În ultimii ani, costul energiei a crescut exponențial or, tot mai mulți moldoveni sunt tentați să-și instaleze  propriile surse de energie. Costurile sunt în scădere în fiecare an, în timp ce productivitatea panourilor crește. Drept urmare, profitabilitatea investiției în energie solară este în creștere, mai ales că prețurile la energia electrică sunt instabile. Fostul director ANRE, Alexandru Ciudin a făcut un calcul al recuperării investiției pentru care vor să devin ă independenți energetic.

Astfel, rentabilitatea investiției în panourile fotovoltaice depinde în mare parte de: costul de instalare/montare, dimensiunea (puterea) instalației, condițiile în care va funcționa instalația, profilul consumului de energie și  tariful la energia electrică.

„Pentru o persoană investiția este profitabilă, de exemplu după 6 ani, pentru alta după 10. Mi se pare că nu există un răspuns cert la această întrebare mai ales că tarifele de comercializare a energiei regenerabile sunt foarte diferite. Dacă s-a obținut statutul de producător eligibil, energia poate fi comercializată la un tarif între 1,80 lei/kWh și 1,88 lei/kWh pe o perioada de 15 ani. În acest caz, fiind o investiție proprie de exemplu la un parc de 1 MW, proiectul s-ar răscumpără în 5-6 ani, iar dacă resursele financiare sunt din mijloace creditare, proiectul s-ar răscumpăra în mod normal în 7-8 ani. Cei care planifică investiția într-un parc fotovoltaic ca să-și acopere propriul consum de energie electrică vor economisi circa 3 lei/kWh, iar răscumpărarea investiției va fi în 4-5 ani. Există câteva mecanisme de finanțare disponibile în prezent care odată fiind accesate și combinate între ele, pot micșora perioada de răscumpărare de până la 8 luni, doar că companiile trebuie să îndeplinească un șir de condiții. Ca de exemplu ODA, AIPA, ADMA oferă granturi/subvenții/împrumuturi de până la 50 % întreprinderilor mici și mijlocii. Programul Livada Moldovei și IFAD oferă credite investiționale cu aplicarea TVA la cota ,, Zero,, pentru livrarea pe teritoriul țării și importul a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor”, spune Ciudin.

În mare parte, aceste mecanisme financiare sunt disponibile celor care investesc în panouri pentru a-și acoperi propriul consum de energie.

Potrivit fostului director ANRE, un calcul mai detaliat ar trebui să-și facă acei investitori care intenționează să construiască parcuri fotovoltaice fără nici un suport de la stat, care vor comercializa energia produsă pe piața liberă. În acest caz, trebuie să fiți pregătiți că energia va fi comercializată la un tarif de 90 bani/kWh până la 1,25 lei/kWh. Un astfel de proiect s-ar răscumpăra în 10 – 12 ani.

„Întrebarea cea mai des întâlnită este dacă se merită să investești acum în fotovoltaică? Putem să așteptăm: costul panourilor scade în fiecare an, iar costul energiei crește, așa că în câțiva ani panourile vor fi și mai profitabile. Ei bine, se poate întâmpla că atunci când va exista o cerere atât de mare la panouri, prețul lor va crește … Este o loterie. În plus, este necesar – ca în cazul oricărei investiții – să țineți cont de faptul că în loc să cumpărați panouri, ați putea pur și simplu să puneți acești bani într-un depozit și după 25 de ani să scoateți aproape de două ori mai mult (la o dobândă de 2%). Sau poate să vă investești banii în ceva complet diferit? În final pot să vă spun că fotovoltaica este doar o modalitate de a vă proteja capitalul. Trebuie să cântăriți bine avantajele și dezavantajele fiecărei investiții”, conchide Ciudin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 13:36 // Actual //  Ursu Victor

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!