Moldovenii, tentați de energia soarelui! Cât de rentabilă este investiția în panouri fotovoltaice

05 Iun. 2023, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2023, 12:49 // Actual //  bani.md

În ultimii ani, costul energiei a crescut exponențial or, tot mai mulți moldoveni sunt tentați să-și instaleze  propriile surse de energie. Costurile sunt în scădere în fiecare an, în timp ce productivitatea panourilor crește. Drept urmare, profitabilitatea investiției în energie solară este în creștere, mai ales că prețurile la energia electrică sunt instabile. Fostul director ANRE, Alexandru Ciudin a făcut un calcul al recuperării investiției pentru care vor să devin ă independenți energetic.

Astfel, rentabilitatea investiției în panourile fotovoltaice depinde în mare parte de: costul de instalare/montare, dimensiunea (puterea) instalației, condițiile în care va funcționa instalația, profilul consumului de energie și  tariful la energia electrică.

„Pentru o persoană investiția este profitabilă, de exemplu după 6 ani, pentru alta după 10. Mi se pare că nu există un răspuns cert la această întrebare mai ales că tarifele de comercializare a energiei regenerabile sunt foarte diferite. Dacă s-a obținut statutul de producător eligibil, energia poate fi comercializată la un tarif între 1,80 lei/kWh și 1,88 lei/kWh pe o perioada de 15 ani. În acest caz, fiind o investiție proprie de exemplu la un parc de 1 MW, proiectul s-ar răscumpără în 5-6 ani, iar dacă resursele financiare sunt din mijloace creditare, proiectul s-ar răscumpăra în mod normal în 7-8 ani. Cei care planifică investiția într-un parc fotovoltaic ca să-și acopere propriul consum de energie electrică vor economisi circa 3 lei/kWh, iar răscumpărarea investiției va fi în 4-5 ani. Există câteva mecanisme de finanțare disponibile în prezent care odată fiind accesate și combinate între ele, pot micșora perioada de răscumpărare de până la 8 luni, doar că companiile trebuie să îndeplinească un șir de condiții. Ca de exemplu ODA, AIPA, ADMA oferă granturi/subvenții/împrumuturi de până la 50 % întreprinderilor mici și mijlocii. Programul Livada Moldovei și IFAD oferă credite investiționale cu aplicarea TVA la cota ,, Zero,, pentru livrarea pe teritoriul țării și importul a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor”, spune Ciudin.

În mare parte, aceste mecanisme financiare sunt disponibile celor care investesc în panouri pentru a-și acoperi propriul consum de energie.

Potrivit fostului director ANRE, un calcul mai detaliat ar trebui să-și facă acei investitori care intenționează să construiască parcuri fotovoltaice fără nici un suport de la stat, care vor comercializa energia produsă pe piața liberă. În acest caz, trebuie să fiți pregătiți că energia va fi comercializată la un tarif de 90 bani/kWh până la 1,25 lei/kWh. Un astfel de proiect s-ar răscumpăra în 10 – 12 ani.

„Întrebarea cea mai des întâlnită este dacă se merită să investești acum în fotovoltaică? Putem să așteptăm: costul panourilor scade în fiecare an, iar costul energiei crește, așa că în câțiva ani panourile vor fi și mai profitabile. Ei bine, se poate întâmpla că atunci când va exista o cerere atât de mare la panouri, prețul lor va crește … Este o loterie. În plus, este necesar – ca în cazul oricărei investiții – să țineți cont de faptul că în loc să cumpărați panouri, ați putea pur și simplu să puneți acești bani într-un depozit și după 25 de ani să scoateți aproape de două ori mai mult (la o dobândă de 2%). Sau poate să vă investești banii în ceva complet diferit? În final pot să vă spun că fotovoltaica este doar o modalitate de a vă proteja capitalul. Trebuie să cântăriți bine avantajele și dezavantajele fiecărei investiții”, conchide Ciudin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.