Moldovenii, tentați de energia soarelui! Cât de rentabilă este investiția în panouri fotovoltaice

05 Iun. 2023, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2023, 12:49 // Actual //  bani.md

În ultimii ani, costul energiei a crescut exponențial or, tot mai mulți moldoveni sunt tentați să-și instaleze  propriile surse de energie. Costurile sunt în scădere în fiecare an, în timp ce productivitatea panourilor crește. Drept urmare, profitabilitatea investiției în energie solară este în creștere, mai ales că prețurile la energia electrică sunt instabile. Fostul director ANRE, Alexandru Ciudin a făcut un calcul al recuperării investiției pentru care vor să devin ă independenți energetic.

Astfel, rentabilitatea investiției în panourile fotovoltaice depinde în mare parte de: costul de instalare/montare, dimensiunea (puterea) instalației, condițiile în care va funcționa instalația, profilul consumului de energie și  tariful la energia electrică.

„Pentru o persoană investiția este profitabilă, de exemplu după 6 ani, pentru alta după 10. Mi se pare că nu există un răspuns cert la această întrebare mai ales că tarifele de comercializare a energiei regenerabile sunt foarte diferite. Dacă s-a obținut statutul de producător eligibil, energia poate fi comercializată la un tarif între 1,80 lei/kWh și 1,88 lei/kWh pe o perioada de 15 ani. În acest caz, fiind o investiție proprie de exemplu la un parc de 1 MW, proiectul s-ar răscumpără în 5-6 ani, iar dacă resursele financiare sunt din mijloace creditare, proiectul s-ar răscumpăra în mod normal în 7-8 ani. Cei care planifică investiția într-un parc fotovoltaic ca să-și acopere propriul consum de energie electrică vor economisi circa 3 lei/kWh, iar răscumpărarea investiției va fi în 4-5 ani. Există câteva mecanisme de finanțare disponibile în prezent care odată fiind accesate și combinate între ele, pot micșora perioada de răscumpărare de până la 8 luni, doar că companiile trebuie să îndeplinească un șir de condiții. Ca de exemplu ODA, AIPA, ADMA oferă granturi/subvenții/împrumuturi de până la 50 % întreprinderilor mici și mijlocii. Programul Livada Moldovei și IFAD oferă credite investiționale cu aplicarea TVA la cota ,, Zero,, pentru livrarea pe teritoriul țării și importul a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor”, spune Ciudin.

În mare parte, aceste mecanisme financiare sunt disponibile celor care investesc în panouri pentru a-și acoperi propriul consum de energie.

Potrivit fostului director ANRE, un calcul mai detaliat ar trebui să-și facă acei investitori care intenționează să construiască parcuri fotovoltaice fără nici un suport de la stat, care vor comercializa energia produsă pe piața liberă. În acest caz, trebuie să fiți pregătiți că energia va fi comercializată la un tarif de 90 bani/kWh până la 1,25 lei/kWh. Un astfel de proiect s-ar răscumpăra în 10 – 12 ani.

„Întrebarea cea mai des întâlnită este dacă se merită să investești acum în fotovoltaică? Putem să așteptăm: costul panourilor scade în fiecare an, iar costul energiei crește, așa că în câțiva ani panourile vor fi și mai profitabile. Ei bine, se poate întâmpla că atunci când va exista o cerere atât de mare la panouri, prețul lor va crește … Este o loterie. În plus, este necesar – ca în cazul oricărei investiții – să țineți cont de faptul că în loc să cumpărați panouri, ați putea pur și simplu să puneți acești bani într-un depozit și după 25 de ani să scoateți aproape de două ori mai mult (la o dobândă de 2%). Sau poate să vă investești banii în ceva complet diferit? În final pot să vă spun că fotovoltaica este doar o modalitate de a vă proteja capitalul. Trebuie să cântăriți bine avantajele și dezavantajele fiecărei investiții”, conchide Ciudin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.