Moment istoric. România a ajuns la nivelul Ungariei și Portugaliei în UE în privința PIB pe cap de locuitor

România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia, din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, corelat cu puterea de cumpărare. În 2022, cele trei țări s-au situat la un nivel de 77% din media Uniunii Europene, arată datele preliminare publicate joi de Eurostat.

Astfel, în ceea ce priveşte PIB-ul per capita în 2022 (https://ziare.com/economie-romania/romania-in-cea-mai-mare-vulnerabilitate-economica-din-ultimii-15-ani-1790790), România este aproape de Polonia care a fost la 79% din media UE şi devansează ţări precum Letonia, care este la 74% din media din UE, Croaţia – 73%, Grecia – 68%, Slovacia – 67% şi Bulgaria – 59%. În anii următori se estimează că România va depăși alte stat din estul Europei și se va apropia tot mai mult de Spania, aflată la 85% din media UE.

Potrivit Eurostat, Luxemburg are de departe cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre toate cele 27 de țări incluse în această comparație, cu 161% peste media UE. Acest lucru se explică, într-o anumită măsură, prin faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie astfel la PIB-ul acesteia, deși nu fac parte din populația rezidentă a Luxemburgului. Cheltuielile de consum ale acestora sunt înregistrate în conturile naționale ale țării lor de reședință.

Irlanda se situează pe locul al doilea în rândul statelor membre ale UE, cu 134% peste media UE, urmată de Danemarca, Țările de Jos, Austria și Belgia, fiecare cu un PIB pe cap de locuitor cu mai mult de 20% peste medie. Nivelul ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor din Irlanda poate fi explicat parțial prin prezența marilor companii multinaționale care dețin proprietate intelectuală. Producția contractuală asociată cu aceste active contribuie la PIB, în timp ce o mare parte din veniturile obținute din această producție se întoarce la proprietarii finali ai companiilor din străinătate.

Suedia, Germania, Finlanda, Malta și Franța sunt celelalte state membre ale UE cu un PIB pe cap de locuitor peste media UE. Italia, Slovenia, Cipru și Cehia se află cu mai puțin de 10% sub această medie, urmate de Lituania, Estonia și Spania, cu 10% până la 20% sub această medie. PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei, Ungariei, Portugaliei, României, Letoniei și Croației este cu mai puțin de 30% mai mic decât media UE, în timp ce Grecia și Slovacia sunt cu mai puțin de 40% mai mici. Bulgaria înregistrează un PIB pe cap de locuitor cu 41% sub media UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paritate #PIB #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.