Moment istoric. România a ajuns la nivelul Ungariei și Portugaliei în UE în privința PIB pe cap de locuitor

România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia, din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, corelat cu puterea de cumpărare. În 2022, cele trei țări s-au situat la un nivel de 77% din media Uniunii Europene, arată datele preliminare publicate joi de Eurostat.

Astfel, în ceea ce priveşte PIB-ul per capita în 2022 (https://ziare.com/economie-romania/romania-in-cea-mai-mare-vulnerabilitate-economica-din-ultimii-15-ani-1790790), România este aproape de Polonia care a fost la 79% din media UE şi devansează ţări precum Letonia, care este la 74% din media din UE, Croaţia – 73%, Grecia – 68%, Slovacia – 67% şi Bulgaria – 59%. În anii următori se estimează că România va depăși alte stat din estul Europei și se va apropia tot mai mult de Spania, aflată la 85% din media UE.

Potrivit Eurostat, Luxemburg are de departe cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre toate cele 27 de țări incluse în această comparație, cu 161% peste media UE. Acest lucru se explică, într-o anumită măsură, prin faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie astfel la PIB-ul acesteia, deși nu fac parte din populația rezidentă a Luxemburgului. Cheltuielile de consum ale acestora sunt înregistrate în conturile naționale ale țării lor de reședință.

Irlanda se situează pe locul al doilea în rândul statelor membre ale UE, cu 134% peste media UE, urmată de Danemarca, Țările de Jos, Austria și Belgia, fiecare cu un PIB pe cap de locuitor cu mai mult de 20% peste medie. Nivelul ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor din Irlanda poate fi explicat parțial prin prezența marilor companii multinaționale care dețin proprietate intelectuală. Producția contractuală asociată cu aceste active contribuie la PIB, în timp ce o mare parte din veniturile obținute din această producție se întoarce la proprietarii finali ai companiilor din străinătate.

Suedia, Germania, Finlanda, Malta și Franța sunt celelalte state membre ale UE cu un PIB pe cap de locuitor peste media UE. Italia, Slovenia, Cipru și Cehia se află cu mai puțin de 10% sub această medie, urmate de Lituania, Estonia și Spania, cu 10% până la 20% sub această medie. PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei, Ungariei, Portugaliei, României, Letoniei și Croației este cu mai puțin de 30% mai mic decât media UE, în timp ce Grecia și Slovacia sunt cu mai puțin de 40% mai mici. Bulgaria înregistrează un PIB pe cap de locuitor cu 41% sub media UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paritate #PIB #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.