Caz ieșit din comun în România! Șefa dintr-un mare spital, prinsă că dormea pe perne umplute cu bani

Florica Preda, fosta șefă a serviciului de Resurse Umane din cadrul celui mai mare spital din Prahova și una dintre cele mai vechi angajate ale acestei unități medicale, și-a încheiat cariera ”triumfal” cu pernele din dormitor umplute cu plicuri cu bani.

În dormitorul femeii, inclusiv în lenjeria de pat, dar și prin sertare și cărți, au găsit procurorii banii din șpăgi pe care doamna Preda, așa cum era cunoscută printre angajații din Spitalul Județean Ploiești, i-a primit pentru a face angajări sau pentru a muta asistentele de la o secție la alta în funcție de preferințe.

Sunt acuzațiile procurorilor care au găsit în casa fostei șefe HR a spitalului județean bani pe care femeia nu i-a putut justifica: 150 900 lei, 41 430 euro, 1350 dolari și 80 lire (GBP).

Banii erau păstrați în plicuri de diverse mărimi, fiecare plic conținând sume variind între 200 și 5000 de euro / sau 500 – 10.000 lei.

Întrebată de unde are acești bani, având în vedere că din actele verificate de anchetatori femeia trăia doar din salariul primit de la Spitalul Județean, Florica Preda s-a încurcat în explicații. A invocat o moștenire, o vânzare de teren din 2007, pensia mamei, economiile de-o viață, bani rămași de la soț care avea un salariu mare. Explicațiile nu au ținut în fața instanței. Vânzarea de teren din 2007 nu putea justifica plicurile de bani din diferite valute găsite în fețele de pernă în anul 2022. Pensia mamei era mult prea mică pentru a acoperi suma uriașă de bani dosită prin casa Floricăi Preda, iar de soțul său divorțase cu mulți ani în urmă.

”…potrivit declarațiilor de avere depuse de inculpata începând cu anul 2009, nu figurează nicio suma primita cu titlu de cadou. În ceea ce privește susținerea inculpatei conform căreia soțul său a avut venituri salariale mari, trebuie făcută mențiunea că, în conformitate cu datele existente în baza de date a Evidenței Populației DEPABD, figurează divorțată de fostul său soț din anul 1995, astfel că nu poate exista o legătură de cauzalitate între salariile fostului său soț și sumele păstrate de aceasta în imobilul în care locuiește”, se arată în motivarea instanței.

Florica Preda a ajuns în fața instanței pe final de pandemie. Procurorii din Prahova urmăreau deja un grup de îngrijitoare, asistente, instalatori și brancardieri care se ocupau cu racolarea persoanelor dispuse să plătească pentru vaccinare ”la chiuvetă”. S-a dovedit ulterior că același grup de persoane avea o strânsă legătură cu șefa serviciului resurse umane din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești. Preda nu se ocupa de vaccinare falsă, ci de angajări pe bani. Era perioada în care criza de personal auxiliar era mare mai ales în secțiile unde erau îngrijiți bolnavii de COVID-19, astfel că se făceau angajări.

Cine era dispus să plătească între 500 și 800 de ero avea postul asigurat în spital ca infirmier sau ca asistent, în funcție de experiență sau studii. Se vorbea inclusiv de faptul că inclusiv mutarea asistentelor de la o secție la alta se făcea tot contra cost.

Florica Preda nu a fost judecată în Prahova, ci în Dâmbovița, dosarul ei, în care a fost acuzată de luare de mită, fiind strămutat în județul vecin. Sentința Tribunalului Dâmbovița nu este definitivă, de altfel, Preda a făcut deja apel la această sentință. Cauza va ajunge să fie judecată tot în Prahova, la Curtea de Apel Ploiești.

Confiscăm banii, dar nu supraestimăm pericolul social

Se pare că nemulțumirile țin de sumele de bani puse sub sechestru de autorități.
Instanța a decis ”să confiște de la inculpata Preda Florica sumele de 25.450 lei şi 500 euro, dobândite prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, asupra cărora a fost instituit sechestrul asigurător:

confiscă de la inculpata Preda Florica sumele de 9.553 lei, 40.930 euro, 1.350 dolari şi 80 lire ce provin din activităţi infracţionale (sume ce au fost ridicate de la domiciliul acesteia), asupra cărora a fost instituit sechestrul asigurător
menţine măsura sechestrului asigurator instituită prin ordonanţa nr.352/P/2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova din data de 01.11.2021, astfel cum a fost menţinută prin ordonanţa procurorului din 20.04.2022, asupra sumelor de 150.900 lei, 41.430 euro, 1.350 dolari, 80 lire”, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Chiar dacă Preda a fost găsită vinovată pentru corupție, instanța a considerat că nu se cade ca fosta șefă a HR de la Spitalul Județean de Urgență Ploiești să meargă în penitenciar, o pedeapsă de închisoare cu suspendare fiind suficientă.

”(…)este de necontestat că fapta comisă este una gravă, însă justa individualizare a executării pedepselor nu presupune o supraestimare a pericolului social al faptelor în detrimentul acelor împrejurări ce caracterizează pe făptuitori. În acest sens, în opinia instanţei, stabilirea unei pedepse cu executare în detenţie ar însemna ignorarea unor elemente ce caracterizează favorabil pe inculpată şi care, în aceste condiţii, ar imprima un caracter excesiv pedepselor”, au motivat judecătorii dâmbovițeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#perna #sefa #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.