Moneda națională prinde la puteri. Ce a făcut BNM ca să țină leul în frâu

În luna august leul moldovenesc avea tendința să se deprecieze. Astfel că la începutul lunii un euro a ajuns să coste 21,28 lei, însă ca urmare a intervențiilor BNM pe piața valutară la sfârșit de lună un euro costa deja 20,78 lei.

Pentru a menține echilibrul pe piața valutară BNM a intervenit pe piața interbancară locală, atât prin procurare, cât și vânzare de valută, în funcție de condițiile pieței. Astfel, pe ansamblul lunii, BNM a vândut în volum net 8,2 milioane USD.

În luna august, leul moldovenesc a devenit mai tare, cu 1,6% în raport cu dolarul SUA, până la 17,7357 USD/MDL comparativ cu 18,0233 USD/MDL în luna iulie. Potrivit valorilor de la finele lunii august, leul s-a apreciat cu 1,3%4 în raport cu dolarul SUA.

În luna august 2021, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 79,8%, comparativ cu 97,9% în luna iulie.

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a scăzut cu 16,3 milioane USD (-6,6%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici a crescut cu 37,0 milioane USD (14,7%).

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (77,1%).

#leu #apreciere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: