Firme germane şi americane văd oportunităţi în economia ucraineană sfâşiată de război

30 Oct. 2023, 06:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
30 Oct. 2023, 06:53 // Actual //  Lupu Eduard

Germania este dispusă să ofere garanţii de stat pentru investiţii şi exporturi pentru a reduce la maxim riscurile pentru companii. Chiar şi daunele rezultate din acţiunile de luptă vor fi acoperite.

Ideea de a face afaceri în Ucraina în timpul războiului este de neconceput pentru majoritatea firmelor din Germania şi alte ţări. Totuşi, unele firme germane întrezăresc oportunităţi, iar guvernul german le susţine proiectele, scrie Deutsche Welle.

În prezent, un număr în creştere de companii germane par atrase de perspectiva de a încheia contracte substanţiale în condiţiile în care distrugerile războiului sunt imense, iar reconstrucţia Ucrainei va costa sume uriaşe.
În cadrul unei conferinţe economice recente germano-ucrainene din Berlin, cancelarul german Olaf Scholz a promis susţinerea guvernului său pentru companiile germane dispuse să se angajeze în Ucraina. „Cele care investesc în Ucraina astăzi investesc într-un viitor stat membru UE“, a declarat acesta.
Germania este dispusă să ofere garanţii de stat pentru investiţii şi exporturi pentru a reduce la maximum riscurile pentru companii. Chiar şi daunele rezultate din acţiunile de luptă vor fi acoperite. Berlinul a acordat deja 14 garanţii de investiţii în valoare totală de 280 milioane de euro.

În prezent sunt evaluate 30 de propuneri de proiecte, iar încă 70 de idei de proiecte sunt în discuţii, potrivit lui Christian Bruch, vice­preşedinte al German Eastern Business Association. Soluţii de asigurări pentru transport pe teritoriul Ucrainei sunt în continuare necesare, a declarat acesta pentru Deutsche Welle.

Înainte de război, aproximativ 2.000 de companii germane făceau afaceri cu şi în Ucraina, iar majoritatea nu au renunţat. Nu este o surpriză, potrivit lui Scholz, care a salutat oportunităţi de afaceri „nu doar în sectorul energiei, dar şi în agricultură, IT şi materii prime vitale“.

Una dintre primele care au dat ascultare apelului guvernului german de a investi este gigantul Bayer din sectorul chimic, care produce seminţe în Ucraina. Oliver Gierlichs, managing director al Bayer Ukraine, a anunţat că firma germană intenţionează să-şi extindă subsidiara cu 60 milioane de dolari.

„Nu este o decizie politică, ci una pur economică pentru că vedem oportunităţi foarte mari în agri­cultură“, a declarat acesta.
Cel mai profitabil sector este însă cel al armelor şi muniţiei. Producătorul german de arme Rheinmetall este adânc implicat în acest business. Compania a înregistrat recent un joint venture cu compania ucraineană de stat JSC. Serviciile de mentenanţă, asamblare, producţie şi dezvoltare de vehicule militare vor fi desfăşurate exclusiv pe teritoriul ucrainean, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru DW. „Intenţia este de creare treptată de capabilităţi comune în tehnologia armelor în Ucraina“.

Dennis Burjes, membru al boardului producătorului german de arme FFG, a declarat de asemenea pentru DW că businessul cu Ucraina este în creştere. FFG a înfiinţat acum o subsidiară în Ucraina „cu obiectivul de a nu doar furniza vehicule blindate, dar şi de a oferi mentenanţa acestora în mod sustenabil, în mod ideal împreună cu Ucraina“, a declarat Burjes.
Firmele private americane sunt de asemenea interesate să investească în Ucraina, a anunţat recent Penny Pritzker, reprezentant special al SUA pentru reconstrucţia economiei ucrainene, notează Reuters. Totuşi, Ucraina trebuie să adopte reforme pentru a oferi siguranţă pentru astfel de investiţii, a subliniat Pritzker. Potrivit acesteia, pregătirile pentru reconstrucţia Ucrainei după războiul cu Rusia trebuie să înceapă acum, chiar dacă războiul continuă.
„Potenţialul pentru Ucraina este extraordinar. Ţara dispune de oportunităţi uriaşe în agricultură, energie, metale, materii prime şi un număr de alte sectoare“.

Pritzker a arătat că de la desemnarea sa recentă în această poziţie de către preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit cu 30 de companii private americane dispusă să participe la efortul de reconstrucţie.

„Toată lumea vede oportunitatea şi sunt încurajată de interesul sectorului privat“, a subliniat oficialul american. „Sunt necesare totuşi unele schimbări legislative în Ucraina. Este necesar un parteneriat guvernamental cu sectorul privat şi ca sectorul privat să funcţioneze“.

Ucraina vrea ca firmele americane de investiţii să investească în companii mici locale, potrivit MarketWatch.

„Trebuie să oferim susţinere imediată IMM-urilor ucrainene“, arată Sergiy Tsivkach, CEO al UkraineInvest, biroul guvernamental ucrainean de promovare a investiţiilor.
Ca parte a acestui efort, UkraineInvest poartă acum discuţii cu un număr de instituţii financiare din New York şi Washington. „Cu dimensiuni mai reduse decât cea a BlackRock, evident, dar capabile totuşi să aducă investiţii“, subliniază Tsikvach.

Din Europa de est, peste 600 de companii poloneze sunt active în prezent în Ucraina. Printre cele mai promiţătoare direcţii de cooperare, antreprenorii polonezi numesc industriile comerţului şi transporturilor.
Investiţii în Ucraina vin şi din partea unor companii din alte ţări în afară de Polonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Mai 2024, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Mai 2024, 11:48 // Actual //  Lupu Eduard

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău