Motorina riscă să dispară din stații! Economistul Iurie Rija avertizează despre o criză iminentă în Moldova

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză a motorinei dacă mecanismul actual de stabilire a prețurilor nu este adaptat la volatilitatea piețelor internaționale. Economistul Iurie Rija avertizează că formula utilizată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), bazată pe media cotațiilor din ultimele 14 zile, nu mai reflectă realitatea pieței în condițiile șocurilor geopolitice recente.

Potrivit economistului, situația de pe piața carburanților din primele zile ale lunii martie poate fi comparată cu o mașină care circulă pe autostradă cu un vitezometru care arată viteza de acum 15 minute. În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, prețul motorinei pe piețele internaționale a crescut brusc: în doar 48 de ore cotațiile Platts au urcat de la aproximativ 746 de dolari la aproape 990 de dolari pe tonă, o majorare de peste 240 de dolari.

Republica Moldova, care își importă integral carburanții, a resimțit rapid acest șoc. În mod obișnuit, cea mai mare parte a motorinei vine din România, însă două rafinării regionale au intrat în revizie tehnică în același timp, iar o a treia a fost afectată de sancțiuni. În aceste condiții, importatorii moldoveni au fost nevoiți să caute motorină în Turcia sau în zona Mediteranei, unde prețurile sunt stabilite la zi.

Aici apare problema principală. Formula ANRE obligă companiile să vândă combustibilul la pompă în funcție de media cotațiilor din ultimele 14 zile. Într-un context de creșteri bruște, acest mecanism îi pune pe importatori în situația de a cumpăra scump și de a vinde ieftin. Conform calculelor prezentate de economist, pierderea ar putea ajunge la aproximativ 4 lei pentru fiecare litru de motorină vândut.

În aceste condiții, unii importatori au început să limiteze vânzările angro pentru a-și conserva stocurile. Raportul ANRE indică faptul că rezervele totale de motorină ar putea acoperi aproximativ 21 de zile de consum, însă dacă distribuția se blochează, stațiile independente ar putea rămâne rapid fără combustibil.

Momentul este deosebit de sensibil pentru economie. Luna martie coincide cu începutul lucrărilor agricole de primăvară, iar motorina reprezintă aproximativ 25–30% din costurile totale de producție pentru fermieri. O eventuală penurie ar putea afecta lucrările din câmp și ar duce ulterior la scumpiri ale produselor agricole.

Pentru a evita acest scenariu, ANRE propune flexibilizarea formulei de calcul. În situații de criză, când cotațiile internaționale cresc cu peste 100 de dolari pe tonă într-un interval foarte scurt, regulatorul ar putea utiliza media ultimelor 7 zile, nu a celor 14 zile.

Potrivit analizei economistului, această ajustare ar putea duce la o creștere temporară a prețului la pompă cu aproximativ 1 leu pe litru timp de circa zece zile. La un plin de 50 de litri, impactul pentru consumatori ar fi de aproximativ 50 de lei.

Totuși, economistul subliniază că această scumpire ar fi preferabilă unei penurii. În lipsa unei ajustări, există riscul ca importatorii să reducă drastic livrările, ceea ce ar putea bloca transportul, ar afecta agricultura și ar duce la apariția unei piețe negre a combustibililor.

În concluzie, flexibilizarea formulei de calcul ar acționa ca o „supapă de siguranță” pentru piața carburanților, permițând importatorilor să continue aprovizionarea și evitând un blocaj economic într-un moment critic pentru economia Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #motorina #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.