Șeful Comisiei agricultură: Creșterea prețului la motorină va scumpi tot de la cereale până la lapte

05 Mart. 2026, 12:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Mart. 2026, 12:56 // Actual //  Ursu Victor

Majorarea accelerată a prețului la motorină va avea un impact direct asupra fermierilor și ar putea genera un nou val de scumpiri în economie, avertizează președintele Comisiei agricultură din Parlament, Serghei Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea prețului la combustibil intervine într-un moment critic pentru sectorul agricol, când fermierii se află în plin sezon de producție. „Din păcate, trebuie să recunoaștem adevărul. Totul este posibil atunci când există interes național. Din păcate, acum vedem mai mult interes politic”, a declarat Ivanov.

Deputatul susține că scumpirea motorinei se va reflecta direct în costul final al produselor agricole, de la cereale și fructe până la lapte. În Republica Moldova, consumul de motorină depășește 2 miliarde de lei anual, iar aproximativ 65% din acest volum este utilizat în agricultură.

În același timp, majorarea accizelor cu aproximativ 7% în acest an și sistemul actual de taxare amplifică presiunea asupra agricultorilor. Ivanov a explicat că în Moldova motorina este taxată prin aplicarea accizei, peste care se calculează ulterior și TVA-ul. „La o acciză de aproximativ 4 lei, agricultorii mai plătesc încă aproximativ 80 de bani TVA”, a precizat acesta.

Președintele Comisiei agricultură consideră că Guvernul și Parlamentul ar putea adopta mai multe măsuri pentru a diminua impactul asupra fermierilor. Printre soluțiile propuse se numără reducerea sau suspendarea temporară a accizei pentru motorină, practică aplicată în unele state europene pentru sectoarele economice strategice, precum și diminuarea TVA-ului la combustibil.

O altă opțiune ar fi utilizarea rezervelor de stat de combustibil, prin programe menite să reducă costurile pentru agricultori în perioada lucrărilor agricole.

Ivanov a mai atras atenția asupra situației de pe piața angro a motorinei, unde prețurile ar fi crescut rapid în ultimele zile. Potrivit acestuia, motorina se vinde la angro cu aproximativ 25 de lei pe litru, în timp ce la stațiile de alimentare prețul cu amănuntul era de 22–23 de lei, iar livrările ar fi limitate.

Deputatul a criticat și faptul că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică reglementează doar prețurile la vânzarea cu amănuntul, în timp ce piața angro nu este controlată. „Nu există un mecanism clar care să arate ce stocuri de motorină există în Republica Moldova, iar acest lucru ține deja de securitatea noastră energetică”, a subliniat Ivanov.

În opinia sa, scumpirea combustibilului va afecta atât agricultura, cât și costurile logistice pentru exporturi, ceea ce ar putea duce la majorarea prețurilor și la accelerarea inflației. „Este o criză mondială, nu o putem evita. Dar dacă există voință politică, impactul negativ poate fi diminuat”, a concluzionat deputatul.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Apr. 2026, 13:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 13:30 // Actual //  Ursu Victor

Investițiile în cercetare și dezvoltare rămân la niveluri modeste în regiune, iar comparațiile internaționale arată un decalaj față de economiile avansate. Datele din raportul „Indicatorii științei 2026” indică faptul că țări precum Rusia alocă circa 0,97% din PIB pentru cercetare, nivel comparabil cu state precum Malaezia (1,01%) și Egipt (1,03%).

În acest context, Republica Moldova se menține în aceeași zonă de performanță, cu investiții reduse în cercetare și inovare, apropiate de nivelul țărilor emergente. Este vorba de alocări de 0,22%.

Diferența față de liderii globali este însă mare. State precum Israel investesc peste 6% din PIB în cercetare, Coreea de Sud aproape 5%, iar economii dezvoltate precum SUA, Germania sau Japonia alocă de câteva ori mai mult decât țările din Europa de Est.

Datele arată că nivelul scăzut al finanțării afectează direct performanța sistemului de cercetare: numărul publicațiilor științifice scade, iar capacitatea de inovare este limitată.

În plus, tendințele din ultimii ani indică o diminuare a investițiilor publice în cercetare, ceea ce accentuează decalajul față de statele dezvoltate și reduce competitivitatea pe termen lung.