Mozambicul a început să exporte gaz natural lichefiat spre Europa

Mozambicul, o ţară din sud-estul Africii, a demarat duminică exporturile de gaze naturale lichefiate, care ar putea ajuta Europa să facă faţă crizei energetice provocate de diminuarea livrărilor de gaze ruseşti, transmite Bloomberg.

„Este o mare onoare să anunţ debutul primelor exporturi de gaze naturale lichefiate. Nava „British Sponsor” a părăsit apele Mozambicului cu destinaţia Europa”, a anunţat preşedintele Filipe Nyusi într-un mesaj video.

Este vorba despre primul export realizat în cadrul unui contract pe termen lung încheiat cu grupul petrolier britanic BP, care acoperă întreaga cantitate de gaze lichefiate produsă în Mozambic.

Acest prim cargo a fost încărcat cu gaze lichefiate produse la facilitatea plutitoare Coral Sul, gestionată de grupul petrolier italian Eni, care are o capacitate de producţie de 3,4 milioane de tone pe an, adică echivalentul unei treimi din importurile totale de gaze lichefiate ale Marii Britanii în anul 2021.

Directorul general de la Eni, Claudio Descalzi, a salutat ceea ce a numit un „progres semnificativ” în strategia companiei de a face din gazele lichefiate o sursă „care poate contribui în mod semnificativ la securitatea energetică a Europei, în special prin diversificarea surselor de aprovizionare”.

Mozambicul, una dintre cele mai sărace ţări ale lumii, îşi pune mari speranţa în vastele sale zăcăminte de gaze naturale, cele mai mari identificate vreodată la sud de Sahara, care au fost descoperite în 2010 în nordul provinciei Cabo Delgado. După ce vor putea fi exploatate aceste zăcăminte ar putea face din Mozambic unul dintre primii zece mai exportatori de gaze lichefiate din lume.

Însă provincia Cabo Delgado, cu populaţie majoritar musulmană, este afectată de atacurile militanţilor islamişti afiliaţi grupării Statul Islamic, care au făcut aproape 4.000 de victime începând din luna octombrie 2017, potrivit ONG-ului Acled care colectează date din zonele de conflict. Un atac de amploare în anul 2021 în oraşul Palma, amplasat în zona de coastă, a determinat grupul francez TotalEnergies să îşi suspende un proiecte de gaze cu o valoare de 16,5 miliarde de euro. Un alt proiect al gigantului american ExxonMobil este de asemenea suspendat.

#Mozambic #gaz natural lichefiat #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.