Mutarea lui Putin de a salva criza din Rusia: Pericol major de a se întoarce împotriva lui

În urma invaziei inițiate de Vladimir Putin în Ucraina acum peste 530 de zile, sancțiunile impuse de țările occidentale încep să aibă un impact semnificativ asupra economiei rusești. În fața devalorizării masive a rublei și a crizei financiare, președintele rus a colaborat cu guvernatoarea Băncii Centrale de la Moscova, Elvira Nabiullina, pentru a implementa măsuri cu scopul de a contracara prăbușirea monedei naționale și de a tempera criza economică.

Una dintre primele măsuri a fost majorarea de urgență a ratei dobânzii de referință de la 8,5% la 12%, într-un efort de a stopa declinul rublei. Devalorizarea rublei a fost semnificativă, cu o scădere de 40% față de noiembrie 2022, aducând cursul la 1 dolar pentru 100 de ruble rusești.

Cu toate acestea, Putin a evitat implementarea controlului parțial al capitalurilor, o măsură extremă care ar fi impus exportatorilor să schimbe 80% din valuta străină în ruble. Totuși, această opțiune ar putea avea consecințe neașteptate pentru Putin și guvernul său.

Ideea de a controla capitalul a fost discutată în contextul în care rubla a înregistrat o devalorizare nemaivăzută de la începutul invaziei din Ucraina. Guvernul rus și marii exportatori au luat în considerare implementarea acestei măsuri, care ar fi crescut cererea pentru rublă prin conversia a până la 80% din valuta străină în moneda națională.

Printre alte propuneri se numără interzicerea plăților de dividende străine și a prelungirilor de împrumut, anularea subvențiilor la import, limitarea schimburilor valutare și nivelul de valută pe care exportatorii o pot transfera din Rusia. Cu toate acestea, potrivit surselor, Putin și șefa Băncii Centrale au decis să nu implementeze măsurile discutate.

Situația economică dificilă a adus în discuție și trecerea la un control mai strict al capitalului ca o ultimă soluție, în cazul în care măsurile actuale nu reușesc să oprească devalorizarea rublei și să stimuleze economia. Analiștii prevăd că evoluția rublei în următoarele săptămâni va influența deciziile viitoare.

În ciuda dificultăților, Putin și echipa sa caută soluții pentru a menține stabilitatea economică în contextul sancțiunilor internaționale și al consecințelor invaziei din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#criză #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.