Mutarea lui Putin de a salva criza din Rusia: Pericol major de a se întoarce împotriva lui

În urma invaziei inițiate de Vladimir Putin în Ucraina acum peste 530 de zile, sancțiunile impuse de țările occidentale încep să aibă un impact semnificativ asupra economiei rusești. În fața devalorizării masive a rublei și a crizei financiare, președintele rus a colaborat cu guvernatoarea Băncii Centrale de la Moscova, Elvira Nabiullina, pentru a implementa măsuri cu scopul de a contracara prăbușirea monedei naționale și de a tempera criza economică.

Una dintre primele măsuri a fost majorarea de urgență a ratei dobânzii de referință de la 8,5% la 12%, într-un efort de a stopa declinul rublei. Devalorizarea rublei a fost semnificativă, cu o scădere de 40% față de noiembrie 2022, aducând cursul la 1 dolar pentru 100 de ruble rusești.

Cu toate acestea, Putin a evitat implementarea controlului parțial al capitalurilor, o măsură extremă care ar fi impus exportatorilor să schimbe 80% din valuta străină în ruble. Totuși, această opțiune ar putea avea consecințe neașteptate pentru Putin și guvernul său.

Ideea de a controla capitalul a fost discutată în contextul în care rubla a înregistrat o devalorizare nemaivăzută de la începutul invaziei din Ucraina. Guvernul rus și marii exportatori au luat în considerare implementarea acestei măsuri, care ar fi crescut cererea pentru rublă prin conversia a până la 80% din valuta străină în moneda națională.

Printre alte propuneri se numără interzicerea plăților de dividende străine și a prelungirilor de împrumut, anularea subvențiilor la import, limitarea schimburilor valutare și nivelul de valută pe care exportatorii o pot transfera din Rusia. Cu toate acestea, potrivit surselor, Putin și șefa Băncii Centrale au decis să nu implementeze măsurile discutate.

Situația economică dificilă a adus în discuție și trecerea la un control mai strict al capitalului ca o ultimă soluție, în cazul în care măsurile actuale nu reușesc să oprească devalorizarea rublei și să stimuleze economia. Analiștii prevăd că evoluția rublei în următoarele săptămâni va influența deciziile viitoare.

În ciuda dificultăților, Putin și echipa sa caută soluții pentru a menține stabilitatea economică în contextul sancțiunilor internaționale și al consecințelor invaziei din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#criză #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.