Mutarea lui Putin de a salva criza din Rusia: Pericol major de a se întoarce împotriva lui

În urma invaziei inițiate de Vladimir Putin în Ucraina acum peste 530 de zile, sancțiunile impuse de țările occidentale încep să aibă un impact semnificativ asupra economiei rusești. În fața devalorizării masive a rublei și a crizei financiare, președintele rus a colaborat cu guvernatoarea Băncii Centrale de la Moscova, Elvira Nabiullina, pentru a implementa măsuri cu scopul de a contracara prăbușirea monedei naționale și de a tempera criza economică.

Una dintre primele măsuri a fost majorarea de urgență a ratei dobânzii de referință de la 8,5% la 12%, într-un efort de a stopa declinul rublei. Devalorizarea rublei a fost semnificativă, cu o scădere de 40% față de noiembrie 2022, aducând cursul la 1 dolar pentru 100 de ruble rusești.

Cu toate acestea, Putin a evitat implementarea controlului parțial al capitalurilor, o măsură extremă care ar fi impus exportatorilor să schimbe 80% din valuta străină în ruble. Totuși, această opțiune ar putea avea consecințe neașteptate pentru Putin și guvernul său.

Ideea de a controla capitalul a fost discutată în contextul în care rubla a înregistrat o devalorizare nemaivăzută de la începutul invaziei din Ucraina. Guvernul rus și marii exportatori au luat în considerare implementarea acestei măsuri, care ar fi crescut cererea pentru rublă prin conversia a până la 80% din valuta străină în moneda națională.

Printre alte propuneri se numără interzicerea plăților de dividende străine și a prelungirilor de împrumut, anularea subvențiilor la import, limitarea schimburilor valutare și nivelul de valută pe care exportatorii o pot transfera din Rusia. Cu toate acestea, potrivit surselor, Putin și șefa Băncii Centrale au decis să nu implementeze măsurile discutate.

Situația economică dificilă a adus în discuție și trecerea la un control mai strict al capitalului ca o ultimă soluție, în cazul în care măsurile actuale nu reușesc să oprească devalorizarea rublei și să stimuleze economia. Analiștii prevăd că evoluția rublei în următoarele săptămâni va influența deciziile viitoare.

În ciuda dificultăților, Putin și echipa sa caută soluții pentru a menține stabilitatea economică în contextul sancțiunilor internaționale și al consecințelor invaziei din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#criză #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.