„Nașul” Inteligenței Artificiale avertizează asupra pericolelor care ne pândesc: Chatbot-urile sunt „înfricoșătoare”

03 Mai 2023, 06:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mai 2023, 06:39 // Actual //  bani.md

Geoffrey Hinton și-a anunțat demisia de la Google într-o declarație pentru New York Times, spunând că acum regretă munca sa. Omul de știință este numit „naşul” inteligenței artificiale (AI).

În inteligența artificială, rețelele neuronale sunt sisteme care sunt similare cu creierul uman în modul în care învață și procesează informații. Ele permit AI să învețe din experiență, așa cum ar face o persoană. Aceasta se numește învățare profundă, explică omul de ştiinţă.

Geoffrey Hinton a declarat pentru BBC că unele dintre pericolele chatbot-urilor AI sunt „destul de înfricoșătoare”. „În acest moment, ei nu sunt mai inteligenți decât noi, din câte îmi dau seama. Dar cred că vor fi în curând”.

În articolul din New York Times, doctorul Hinton s-a referit la „actori răi” care ar încerca să folosească inteligența artificială pentru „lucruri rele”. Când a fost rugat de BBC să detalieze acest lucru, el a răspuns: „Acesta este un fel de scenariu rău, un fel de scenariu de coșmar. Vă puteți imagina, de exemplu, că un actor rău precum președintele rus Vladimir Putin să ofere roboților capacitatea de a-și crea propriile obiective secundare”.

A părăsit Google pentru putea avertiza lumea

Omul de știință anglo-canadian Geoffrey Hinton, care este numit „naşul” inteligenței artificiale (AI), a părăsit Google pentru a avertiza în mod deschis oamenii despre pericolele tehnologiei. Dr Hinton a acceptat, printre altele, că vârsta lui a jucat un rol important în decizia sa de a părăsi gigantul tehnologic: „Am 75 de ani, așa că este timpul să mă pensionez”.

Dr. Hinton a spus că și-a părăsit slujba la Google, unde a lucrat mai bine de 10 ani și a devenit unul dintre cei mai respectați oameni din domeniu, pentru a vorbi liber despre riscurile AI. În 2012, dr. Hinton și doi dintre studenții săi de la Universitatea din Toronto au construit o rețea neuronală capabilă să analizeze mii de fotografii și să recunoască obiecte comune precum flori, câini și mașini.

Google a cheltuit 44 de milioane de dolari pentru a achiziționa compania fondată de Hinton. Și rețeaua neuronală dezvoltată a devenit una dintre bazele intelectuale pentru tehnologiile moderne bazate pe AI generativă, cum ar fi ChatGPT.

Omul de știință a spus că regretă parțial munca din întreaga sa viață

Publicația raportează că mulți lucrători din domeniu se tem că tehnologiile de inteligență artificială ar putea fi deja un instrument de răspândire a informațiilor false și ar putea, de asemenea, amenința locurile de muncă existente.

Dr. Hinton se alătură unui număr tot mai mare de experți care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la IA – atât viteza cu care se dezvoltă, cât și direcția în care se îndreaptă. „Uitați-vă la ceea ce s-a întâmplat acum cinci ani și ce este acum, comparați diferența și proiectați-o în viitor. Este înfricoșător”, a adăugat omul de știință.

Dr. Hinton a spus, de asemenea, că este un expert în știință, nu în politică și că este responsabilitatea guvernului să se asigure că IA a fost dezvoltată „cu multă gândire la cum să nu devină necinstită”.

AI va începe să-și construiască propriile șine

Este important să ne amintim că chatboții AI sunt doar un aspect al inteligenței artificiale, chiar dacă sunt cei mai populari în acest moment. Dar ritmul de accelerare a AI i-a surprins chiar și pe creatorii săi. A evoluat dramatic de când Dr. Hinton a construit o rețea neuronală de pionierat pentru analiza imaginilor în 2012.

Chiar și șeful Google Sundar Pichai a spus într-un interviu recent că nici măcar el nu a înțeles pe deplin tot ceea ce a făcut chatbot-ul său AI. Nu vă înșelați, suntem într-un tren cu viteză în acest moment și îngrijorarea este că într-o zi va începe să-și construiască propriile șine, a spus el, potrivit bbc.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM! 

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.