Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie. Despre ce au discutat

În perioada 27 – 28 septembrie, Natalia Gavrilița efectuează o vizită de lucru la Bruxelles. Aceasta este prima vizită în străinătate a Nataliei Gavrilița în calitate de prim-ministru. De dimineață aceasta a avut o întrevedere cu Charles Michel, Președintele Consiliului European, iar acum a urmat o întâlnire cu Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie.

În cadrul vizitei, Natalia Gavrilița și-a exprimat recunoștința pentru susținerea de care a beneficiat Republica Moldova prin intermediul programului OMNIBUS MFA și pentru decizia de a fi rambursată cea de-a doua tranșă a asistenței OMNIBUS, în valoare de 50 de milioane de Euro, care va ajunge în Moldova la începutul lunii octombrie.

Oficialii au discutat despre necesitatea avansării recuperării banilor din frauda bancară. În acest context, prim-ministrul a menționat angajamentul ferm de a investiga și recupera aceste active, subliniind, totodată, că pentru aceasta este nevoie de o justiție funcțională. La fel, Natalia Gavrilița a solicitat asistența partenerilor europeni pentru consolidarea unor mecanisme durabile de susținere a companiilor mici și mijlocii din Moldova, inclusiv prin introducerea mecanismelor de șomaj parțial și șomaj tehnic, astfel ca acestea să poată face față provocărilor din perioada pandemică.

„Expertiza țărilor care au aplicat astfel de mecanisme de protejare a locurilor de muncă va fi foarte utilă pentru țara noastră. Suntem pregătiți să adoptăm deciziile necesare pentru a beneficia pe deplin de implementarea Planului de redresare economică. Suntem încrezători că putem implementa un nou program de asistență macrofinanciară din partea UE, cu creșterea componentului de grant”, a declarat premierul.

De asemenea, cei doi oficiali au abordat și tema reformelor din domeniul vamal și cel fiscal. În context, prim-ministrul a venit cu detalii despre adoptarea Codului vamal care a fost raliat la legislația Uniunii Europene, aceasta fiind una dintre condițiile importante pentru aprofundarea cooperării cu UE în domeniul vamal. Noul cod are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și adaptarea la angajamentele asumate de țara noastră prin Acordul de Asociere cu UE.

Prim-ministrul a vorbit și despre importanța Parteneriatului Estic și Acordului de Liber Schimb Aprofundat, menționând că politicile Guvernului sunt orientate să dezvolte un model economic aliniat cu modelul economic european, axat pe digitalizare, eficiență energetică și economie verde.

#comisar european pentru economie #Paolo Gentiloni #intrevedere #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de vinuri străine în Rusia s-au prăbușit în primul trimestru al anului 2025, înregistrând o scădere dramatică de aproape 50%, potrivit unei analize realizate de „RIA Novosti” pe baza datelor statistice oficiale.

În perioada ianuarie–martie, valoarea totală a vinurilor importate în Rusia a fost de doar 119,6 milioane de dolari – de două ori mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă anterior scăderile afectau preponderent vinurile europene, acum declinul este generalizat și afectează toate sursele de aprovizionare.

Lovitura cea mai dură a fost resimțită de vinurile spaniole, ale căror livrări s-au prăbușit de la 10,9 milioane de dolari la doar 2,2 milioane de dolari, împingând Spania pe locul 9 și scoțând-o din rândul principalilor furnizori ai Rusiei.

Italia rămâne cel mai mare exportator de vin în Rusia, dar și aici cifrele s-au prăbușit: 32,4 milioane de dolari în primul trimestru, o scădere de aproape trei ori față de anul precedent. Livrările din Georgia au scăzut de 2,4 ori, ajungând la 27,6 milioane de dolari, iar cele din Letonia au scăzut cu 10%, la 25,4 milioane de dolari. Polonia ocupă locul patru în clasament, cu 9,8 milioane de dolari, înregistrând o scădere de 1,8 ori.

Vinurile portugheze au suferit un recul de aproape o treime, cu importuri de 6,2 milioane de dolari, dar au reușit să o înlocuiască pe Spania în topul principalilor furnizori. Alte țări care exportă vin în Rusia au raportat de asemenea scăderi: Chile – 5,2 milioane de dolari, Lituania – 3,8 milioane de dolari, Germania – 3,3 milioane de dolari, iar Franța – doar 0,7 milioane de dolari.

Această scădere abruptă reflectă dificultățile tot mai mari din comerțul internațional cu Rusia, pe fondul sancțiunilor economice și a reconfigurării fluxurilor comerciale globale.