Natalia Gavrilița: „Vom continua implicarea oamenilor din diasporă în transformarea țării"

În perioada 20-22 august 2021, în Republica Moldova, se desfășoară Zilele Diasporei. Astăzi a avut loc deschiderea oficială a evenimentului președintele Maia Sandu și prim-ministrul Natalia Gavrilița, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, reprezentanți ai Guvernului, dar și responsabili de cooperarea cu diaspora din cadrul instituțiilor naționale și internaționale.

În prima zi a evenimentului au avut loc discuții online, unde au participat 120 de cetățeni moldoveni de peste hotare din 18 țări.

În discursul său, premierul Natalia Gavrilița a declarat că cetățenii moldoveni stabiliți în străinătate au nevoie de sprijinul statului, de aceea, Guvernul are ca prioritate deschiderea și construirea unui dialog cât mai productiv cu diaspora.

„Am o mare apreciere pentru oameni ca Marcel Spatari sau Nicu Popescu, care au lăsat locurile de muncă peste hotare pentru a accepta să conducă niște ministere complicate, într-o perioadă dificilă a țării. Veți vedea în perioada următoare profesioniști din diasporă, numiți în funcții de conducere și la alte autorități publice centrale. Mă bucur că revin cetățenii și la nivel local – ieri din 12 reprezentanți ai Guvernului în teritoriu, 2 persoane au revenit din Marea Britanie și Germania în raioanele lor de baștină. Aceste persoane au răspuns apelului nostru și au fost selectate inclusiv pe platformele anunțate de noi, cum ar fi Diaspora Conect „, a declarat prim-ministrul.

Natalia Gavrilița a mai precizat că în timpul apropiat vor fi create oportunități de implicare și pentru moldovenii ce nu pot reveni fizic acasă: „Vom lucra cu Agenția Proprietății Publice asupra creării unui program de participare a conaționalilor noștri de peste hotare, în cadrul consiliilor de administrație a întreprinderilor de stat, astfel aducând noi valori de guvernare corporativă în aceste instituții”.

De asemenea, în cadrul discuțiilor de astăzi, Natalia Gavrilița a enumerat acțiunile prioritare ale Guvernului privind implementarea politicilor care ar determina diaspora să revină acasă pentru a-și valorifica experiența în sectoarele cheie. În acest scop, acțiunile Guvernului sunt orientate spre susținerea conaționalilor noștri în dezvoltarea afacerilor; digitalizarea serviciilor și extinderea spectrului de acte consulare, precum și simplificarea procedurii de perfectare a acestora; facilitarea obținerii semnăturii electronice care ar permite soluționarea problemelor legate de acte din orice colț al lumii.

În fiecare an, sub patronajul Guvernului, la finele celei de-a treia săptămâni a lunii august, sunt organizate manifestații dedicate diasporei. Zilele Diasporei au menirea să întrunească cetățenii țării noastre din toată lumea, lideri de asociații și comunități, personalități valoroase, cetățeni care au devenit, în timp, nume de referință pentru Republica Moldova.

#zilele diasporei #diaspora #eveniment #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.