Nedelcu despre compania aleasă de Spînu pentru Vulcănești-Chișinău. Este suspectă, la mijloc sunt 260 de mln de euro

10 Dec. 2021, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Dec. 2021, 11:23 // Actual //  MD Bani

„Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească”. Opinia aparține jurnalistului de investigație Mădălin Necșuțu, care într-un interviu pentru Europa Liberă, a oferit mai multe declarații. Acesta a adus aminte, în special, de documentul semnat de autoritățile Republicii Moldova, în persoana ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierului Andrei Spînu, cu compania suspectă din India „KEC International” privind construcția liniei de interconectare Vulcănești-Chișinău, scrie Realitatea.md.

Ce ar trebui și ce ar putea să facă Republica Moldova pentru o relație mai bună cu Bucureștiul?

Mădălin Necșuțu: „De exemplu, în cazul construcției liniei electrice de la Vulcănești-Chișinău, licitația a fost câștigată de o firmă indiană și la o simplă căutare pe Google o să descoperiți că acea firmă indiană a avut probleme inclusiv în India cu construcția unor astfel de obiective de infrastructură. Ei, la licitația aceea a participat și o firmă românească, care, evident, a fost scoasă din cursă pe un motiv oarecum banal, pentru că nu prezentase o garanție financiară la bancă și, de exemplu, guvernul, nu a venit nimeni din Guvernul Republicii Moldova să-i spună acelei firme: „Uite, ai o problemă aici, poți s-o rezolvi și intră în licitație și concurează”. Din câte cunosc eu, neoficial, prețul oferit de acea firmă românească a fost undeva la vreo 30 de mii de euro mai mare decât cel al firmei indiene câștigătoare. Vorbim de un contract de 260 de milioane. Oare când vine vorba de oferit, este o relație numai de oferit din partea României? De ce această interconectare nu presupune și un contract către o firmă europeană?”.

Este preconizată o viitoare ședință comună de guvern la începutul anului viitor.

Mădălin Necșuțu: „Cred că există potențial pentru mai mult, există potențial din partea Chișinăului, dar să nu uităm că astfel de episoade de care v-am vorbit mai devreme lasă un gust amar și la București, și oricâtă relație frățească ar fi între noi și acea comuniune de limbă, istorie ș.a.m.d., atunci când Republica Moldova face astfel de mișcări, acestea se văd la București. Eu am vorbit cu mai mulți oficiali de la București și chiar mi-au spus lucrul acesta, că nu le-a picat bine la ultima licitație ceea ce s-a întâmplat cu firma indiană în detrimentul unei firme românești”.

„Sunt convins că acest lucru n-o să pună piedică total, dar Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească. Și cred că atunci când politicienii mai tineri sau mai puțin tineri de la Chișinău vor învăța acest lucru, atunci vom putea vorbi de o turație la maximum a motoarelor celor două capitale. Altfel, dacă vor exista astfel de episoade care sunt mai puțin reușite, ca să mă exprim diplomatic, cred că lucrurile nu se vor mișca foarte rapid. Sunt toate premisele să avem mai multe chestiuni la modul cel mai practic afișate pe agendă, dar acestea…”, a conchis jurnalistul de investigație.

  • Conferința de presă susținută de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu, din data de 15 noiembrie 2021. A fost transmisă în direct de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.