Nedelcu despre compania aleasă de Spînu pentru Vulcănești-Chișinău. Este suspectă, la mijloc sunt 260 de mln de euro

10 Dec. 2021, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Dec. 2021, 11:23 // Actual //  MD Bani

„Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească”. Opinia aparține jurnalistului de investigație Mădălin Necșuțu, care într-un interviu pentru Europa Liberă, a oferit mai multe declarații. Acesta a adus aminte, în special, de documentul semnat de autoritățile Republicii Moldova, în persoana ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierului Andrei Spînu, cu compania suspectă din India „KEC International” privind construcția liniei de interconectare Vulcănești-Chișinău, scrie Realitatea.md.

Ce ar trebui și ce ar putea să facă Republica Moldova pentru o relație mai bună cu Bucureștiul?

Mădălin Necșuțu: „De exemplu, în cazul construcției liniei electrice de la Vulcănești-Chișinău, licitația a fost câștigată de o firmă indiană și la o simplă căutare pe Google o să descoperiți că acea firmă indiană a avut probleme inclusiv în India cu construcția unor astfel de obiective de infrastructură. Ei, la licitația aceea a participat și o firmă românească, care, evident, a fost scoasă din cursă pe un motiv oarecum banal, pentru că nu prezentase o garanție financiară la bancă și, de exemplu, guvernul, nu a venit nimeni din Guvernul Republicii Moldova să-i spună acelei firme: „Uite, ai o problemă aici, poți s-o rezolvi și intră în licitație și concurează”. Din câte cunosc eu, neoficial, prețul oferit de acea firmă românească a fost undeva la vreo 30 de mii de euro mai mare decât cel al firmei indiene câștigătoare. Vorbim de un contract de 260 de milioane. Oare când vine vorba de oferit, este o relație numai de oferit din partea României? De ce această interconectare nu presupune și un contract către o firmă europeană?”.

Este preconizată o viitoare ședință comună de guvern la începutul anului viitor.

Mădălin Necșuțu: „Cred că există potențial pentru mai mult, există potențial din partea Chișinăului, dar să nu uităm că astfel de episoade de care v-am vorbit mai devreme lasă un gust amar și la București, și oricâtă relație frățească ar fi între noi și acea comuniune de limbă, istorie ș.a.m.d., atunci când Republica Moldova face astfel de mișcări, acestea se văd la București. Eu am vorbit cu mai mulți oficiali de la București și chiar mi-au spus lucrul acesta, că nu le-a picat bine la ultima licitație ceea ce s-a întâmplat cu firma indiană în detrimentul unei firme românești”.

„Sunt convins că acest lucru n-o să pună piedică total, dar Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească. Și cred că atunci când politicienii mai tineri sau mai puțin tineri de la Chișinău vor învăța acest lucru, atunci vom putea vorbi de o turație la maximum a motoarelor celor două capitale. Altfel, dacă vor exista astfel de episoade care sunt mai puțin reușite, ca să mă exprim diplomatic, cred că lucrurile nu se vor mișca foarte rapid. Sunt toate premisele să avem mai multe chestiuni la modul cel mai practic afișate pe agendă, dar acestea…”, a conchis jurnalistul de investigație.

  • Conferința de presă susținută de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu, din data de 15 noiembrie 2021. A fost transmisă în direct de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală