Negociatorul-șef al R. Moldova la Bruxelles, la „Punți către Europa”: Avem semnale bune

05 Feb. 2025, 13:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Feb. 2025, 13:07 // Actual //  bani.md

Republica Moldova a reușit, în ultimii trei ani, să obțină progrese remarcabile în procesul de integrare europeană, iar rezultatele obținute până acum se datorează oamenilor care au ales să se implice activ. „Trei ani s-au simțit ca 30”, afirmă negociatorul-şef al R. Moldova la Bruxelles, Cristina Gherasimov, la un an de la crearea și coordonarea Biroului pentru integrare europeană (BIE). În cadrul unui interviu oferit jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”, Gherasimov a vorbit despre provocări, pași ce urmează a fi întreprinși și când R. Moldova ar putea deveni membru al Uniunii Europene. Producția a fost difuzată marți, 4 februarie, la RLIVE TV.

„Pe parcursul ultimilor ani, într-adevăr scriem o pagină a istoriei Republicii Moldova. Din data de trei martie 2022 și până astăzi, cred că am trecut ca țară, în 3 ani, care s-au simțit ca și 30 de ani. Atât de mult s-a muncit în ultimii ani. Suntem cu adevărat mai aproape ca niciodată. Acum, suntem o țară pe care o lumea o cunoaște din perspectiva bună a lucrurilor”, a declarat Cristina Gherasimov.

Gherasimov afirmă că, în următorii cinci ani, autoritățile R. Moldova vor fi în febra pregătirilor pentru aderare. Până în 2030, sau mai nou, 2029, ultimul termen de integrare, pomenit de Comisarul European pentru Extindere, Oliver Valhely, reforme vor trebui făcute în fiecare zi: armonizarea legislației naționale cu cea europeană, justiție justă, corupție pe cale de dispariție și consolidarea drepturilor cetățenilor Republicii Moldova.

„Noi am reușit să finalizăm prima etapă a screeningului explicativ, experții Comisiei Europene ne-au povestit despre cele 33 de capitole și cele sute de mii de pagini de legi, acte UE care guvernează această comunitate de state. Noi am mers exemplar, am pus întrebări. După care, în iulie am trecut la următoarea etapă unde am invitat noi Comisia la Chișinău, pentru această sesiune de screening. Această etapă noi o vom parcurge încă un an de zile. Iată screningul explicativ și bilateral sunt prima etapă a procesului de negocieri. (…) Avem semnale bune de la Bruxelles, că suntem suficient de avansați ca statele UE să poată deschide negocierile pe clusterul 1. (…) Când Republica Moldova va avansa suficient în implementarea tuturor etapelor de negocieri, acestea vor fi declarate închise. Va fi elaborat un raport de evaluare, pe care Comisia Europeană îl va prezenta statelor membre. Acolo, va fi menționat că Republica Moldova este gata pentru finalizarea negocierilor. Urmează mult-așteptatul accord de aderare, care, ulterior, trebuie ratificat în toate statele membre UE. Din acel moment, țara noastră va fi declarată membru al UE în deplinătatea drepturilor”, a adăugat oficialul.

 

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

22 Iun. 2026, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 13:48 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.