Nemții burdușesc cu bani banca centrală. Se pregătesc de o eventuală criză energetică

15 Nov. 2022, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Nov. 2022, 10:24 // Actual //  bani.md

Autorităţile germane au urgentat pregătirile pentru a putea face livrări de numerar în regim de urgenţă, în cazul în care va exista o criză în aprovizionarea cu electricitate, în ideea de a menţine economia în funcţiune, au declarat mai multe surse din apropierea acestui dosar pentru Reuters.

Conform acestor planuri, Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) va păstra în rezervă sume suplimentare de ordinul miliardelor de euro pentru a putea face faţă exploziei cererii de numerar şi, de asemenea, este posibil să fie introduse limite la extragerile de numerar, a dezvăluit una dintre surse.

Oficialii şi băncile germane analizează de asemenea aspectele ce ţin de distribuţia de numerar, discutând de exemplu prioritizarea carburanţilor pentru firmele care transportă numerar, au dezvăluit alte surse, comentând cu privire la pregătirile care s-au accelerat în ultimele săptămâni, după ce Rusia a redus semnificativ livrările de gaze.

Deşi în public autorităţile germane au dezminţit posibilitatea unui scenariu de tip blackout, aceste discuţii care se poartă între oficialii de la Bundesbank, Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare (BaFin) şi mai multe asociaţii din industria financiară, arată cât de în serios iau autorităţile posibila ameninţare şi cum intenţionează să se pregătească pentru posibilele întreruperi în aprovizionarea cu electricitate.

Accesul la numerar este deosebit de important pentru germani, care preţuiesc securitatea şi anonimatul pe care îl oferă plăţile cash, şi care tind să utilizeze numerarul mai mult decât alţi europeni, unii dintre ei păstrând în continuare vechile lor mărci, la mai mult de două decenii după ce au fost înlocuite de euro.

Însă un posibil blackout ridică noi semne de întrebare cu privire la eventualele scenarii iar oficialii germani revizuiesc în mod intensiv pregătirile în contextul în care criza energetică din cea mai mare economie europeană se agravează şi iarna se apropie.

Dacă va izbucni un blackout, o opţiune pentru decidenţi ar fi limitarea cantităţii de numerar pe care persoanele fizice o pot retrage, a spus o sursă citată de Reuters. Stocurile masive de numerar ale Bundesbank sunt pregătite pentru orice explozie a cererii de cash, a mai spus sursa.

Una dintre slăbiciunile identificate în cadrul pregătirilor vizează firmele de securitate care transportă numerarul de la Banca centrală la băncile comerciale şi ATM-uri. Acest sector, care include firmele Brinks şi Loomis, nu este acoperit de legea care prevede accesul prioritar la carburanţi şi telecomunicaţii în cazul unui blackout, subliniază asociaţia profesională BDGW. „Există o serie de breşe importante”, susţine directorul BDGW, Andreas Paulick. Potrivit acestuia, vehiculele blindate care transportă numerar vor trebui să stea la coadă la benzinărie la fel ca toată lumea. „Trebuie să abordăm preventiv scenariul unui blackout. Ar fi complet naiv să nu vorbim despre asta într-un moment precum cel actual”, a spus Paulick.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!