Nestle spune „NU” zahărului în ciocolată. Ce îndulcitor va folosi în noul baton de ciocolată „Incoa”

În contextul în care producătorii de dulciuri încearcă să reducă adaosul de zahăr, grupul elvețian Nestle anunță lansarea unui baton de ciocolată, denumit „Incoa”, care folosește nu doar boabele de cacao, ci și pulpa fructului arborelui de cacao drept îndulcitor, transmite Reuters.

Fructul arborelui de cacao în mod normal este aruncat, însă utilizarea acestuia elimină adaosul de zahăr și reduce risipa alimentară. Utilizarea fructului va avea beneficii și pentru cultivatorii de cacao, care pot să vândă, atât boabele, cât și pulpa fructului.

„Este o lansare importantă, vom pune produsul la dispoziția tuturor consumatorilor care îl doresc”, a declarat Alexander von Maillot, directorul diviziei de dulciuri de la Nestle.

Pentru început, batonul de ciocolată neagră „Incoa”, fără adaos de zahăr, va fi lansat în supermarketurile din Franța și Olanda, urmând ca ulterior să se găsească și pe alte piețe din Europa.

Nestle procură materia primă de la plantațiile de cacao din Brazilia precum și din vestul Africii, pentru a vedea dacă producția de pulpă poate fi realizată acolo. Alexander von Maillot a estimat că veniturile celor care cultivă cacao ar putea crește cu 20% până la 40%, dacă ar putea vinde și pulpa fructului arborelui de cacao.

Problema este că pulpa fructului arborelui de cacao nu este ieftină. Batoanele de ciocolată Incoa de pe portalul Albert Heijn costă cu aproximativ 50% mai mult decât alte mărci de ciocolată neagră. Însă Alexander von Maillot spune că, deși aceste costuri ridicate fac ca pulpa să nu fie potrivită pentru a înlocui zahărul în produsele normale, s-ar putea găsi și alte utilizări pentru pulpa fructului arborelui de cacao, de exemplu la coacere, scrie AGERPRES.

Și alți producători de ciocolată, precum Lindt & Spruengli din Elveția și Ritter Sport din Germania, au lansat și ei ediții limitate de ciocolată care utilizau pulpa fructului arborelui de cacao și care s-au vândut rapid. Ambele firme au anunțat că intenționează să lanseze produse la scară largă atunci când vor fi disponibile cantități mari de pulpă de fruct.

ONG-ul Upcycled Food Association susține că prin comercializarea la scară mondial a fructului arborelui de cacao ar putea fi reduse emisiile de gaze de seră cu peste 20 de milioane de tone pe an. Asociația definește termenul „upcycling” drept utilizarea de ingrediente alimentare pe care oamenii nu le-ar consuma, cu lanțuri de aprovizionare verificate și un impact pozitiv asupra mediului.

Nestle este cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume. Este prezentă în 189 de țări din întreaga lume, iar cei 308.000 de angajați sunt dedicați scopului Nestle de a îmbunătăți calitatea vieții și de a contribui la un viitor mai sănătos. Nestle oferă un portofoliu larg de produse și servicii pentru oameni și animale de companie, pentru tot parcursul vieții. Cele peste 2000 de branduri ale Nestle includ nume emblematice precum Nescafe, Nespresso, Maggi și Nido.

#zahar #Nestle #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.