Nistrul fără apă în aval! Lazarencu: Nu există niciun pericol, dar îndemnăm populația la un consum rațional

În prezent, debitul râului Nistru este de 100 de metri cubi pe secundă, fără a reprezenta vreun pericol, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova. „Nu este niciun pericol, suntem în perioada apelor mici, dar îndemnăm populația la un consum rațional de apă. Situații similare, cu reducerea debitului în aval, s-au întâmplat de-a lungul anilor.”

Ministrul a subliniat că lacul de acumulare de la Dnestrovsc aduce avantaje considerabile. „Situația cu acele poze din regiunea Hotin, unde se vede că Nistrul a secat, am mai avut asemenea situații și în anii ’40, când în aval de Dnestrovsc se putea trece Nistrul mergând.”

Lacul de acumulare de la Dubăsari joacă un rol crucial atât în perioadele de inundații, cât și în cele de secetă. „Lacul de la Dubăsari, în perioada inundațiilor, ne protejează împotriva viiturilor, iar în perioadele de secetă asigură necesarul de apă potabilă. În prezent, nu avem niciun pericol, avem destulă apă în Nistru”, a afirmat Lazarencu.

La sfârșitul lunii mai, pe internet au apărut imagini video postate de internauți, din zona Hotin. Aceștia a publicat filmări cu albia secată a râului Nistru. „Este înfiorător. Am trăit o viață, dar n-am văzut așa ceva”, spuneau internauții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează introducerea unor plafoane de salarizare pentru mai multe instituții publice de reglementare din Republica Moldova, pe fondul nemulțumirilor legate de inechitățile sociale generate de nivelul foarte ridicat al remunerațiilor. Declarațiile au fost făcute de Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Marian a sugerat că în unele instituții ar putea fi reduse salariile. „Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizare pentru instituții publice care sunt în afara bugetului de stat, dar care încasează bani din plăți regulatorii percepute de la companii”, a precizat Radu Marian.

Este vorba despre instituții precum Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), ANRE, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice (ANRCETI) și alte entități similare, care nu sunt finanțate direct din bugetul de stat, dar obțin venituri din taxele și plățile impuse sectorului privat.

Radu Marian a recunoscut că există o percepție larg răspândită de inechitate socială, în condițiile în care „unele salarii depășesc un milion de lei pe an”. În același timp, oficialul a menționat argumentul invocat de aceste instituții, potrivit căruia standardele internaționale prevăd salarii comparabile cu cele din industriile pe care le reglementează – finanțe, energie, petrol sau telecomunicații – pentru a asigura independența și profesionalismul deciziilor.

În prezent, potrivit lui Radu Marian, se lucrează la un proiect de lege care să stabilească parametrii acestor plafoane. Variantele analizate vizează fie un plafon exprimat în salarii medii pe economie – de exemplu 5, 6 sau 7 salarii medii –, fie stabilirea unor sume fixe, însă opțiunea preferată rămâne plafonarea raportată la salariul mediu.

În ceea ce privește Banca Națională a Moldovei, Marian a precizat că cel mai probabil nu vor fi operate intervenții, din cauza statutului special de independență al băncii centrale. „La restul instituțiilor există deja discuții”, a menționat deputatul, adăugând că autoritățile speră să vină cu anunțuri concrete în cel mai scurt timp.