Nivelul de trai se prăbușește în SUA: Tot mai mulți americani își cumpără alimentele în rate

Tot mai mulți americani apelează la aplicații ”cumpărați acum, plătiți mai târziu” pentru achiziționarea de alimente.

Aceste aplicații de telefon mobil le permit consumatorilor să plătească pentru bunurile achiziționate în mai multe rate fixe, ce trebuie plătite în decurs de câteva săptămâni sau luni.

Aceste facilități pot deveni însă foarte ușor adevărate capcane, mai ales dacă utilizatorii rămân în urmă cu plățile, caz în care dobânzile devin foarte greu de suportat.

Inflația istorică a lăsat urme adânci

Consumatorii americani folosesc din ce în ce mai mult astfel de împrumuturi în rate pentru a plăti articole de zi cu zi, cum ar fi alimentele, scoțând în evidență starea lor financiară precară, cauzată de cea mai exacerbată inflație din ultimele patru decenii în SUA, scrie Bloomberg.

Trebuie arătat că prețurile la alimente au crescut cu 8,4% doar în cursul anului 2023, în perioada ianuarie – martie, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA.

Aproape jumătate dintre americani folosesc aplicații mobile pentru cumpărarea de bunuri de consum în rate, dar proporția celor care se împrumută pentru a cumpăra alimente a crescut considerabil.

Astfel, aproximativ 1 din 5 americani ce au folosit aplicațiile pentru plata în rate se bazează pe astfel de soluții pentru a cumpăra produse alimentare, potrivit unui sondaj recent, arată sursa citată.

În primele două luni ale anului 2023, ponderea comenzilor online de produse alimentare, efectuate folosind aplicațiile de împrumut, a crescut cu 40% față de aceeași perioadă din 2022, potrivit marketwatch.com.

Împrumuturi ușor de accesat

Afacerea aplicațiilor de tipul BNPL (buy now, pay later – cumperi acum, plătești mai târziu) a crescut în timpul pandemiei – cinci dintre principalii creditori din SUA au acordat împrumuturi în valoare de 24,2 miliarde de dolari în 2021, în creștere de la 2 miliarde de dolari în 2019, potrivit Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorului (CFPB).

Modelul permite de obicei cumpărătorilor să distribuie plățile în mod egal, fără a acumula dobândă, ceea ce îl face o alternativă atractivă la cardurile de credit, cu rate ale dobânzilor din SUA la cel mai înalt nivel din 2007.

Consumatorii pot deschide conturi rapid – adesea în timp ce fac check-out într-un magazin sau online – și deseori li se cere doar să treacă printr-o verificare a creditului care nu le afectează scorul de credit.

Costuri ascunse

O achiziție de 400 de dolari poate deveni însă un ”bulgăre de zăpadă” dacă cel care o face nu bugetează corect plățile viitoare.

Riscurile asociate serviciilor BNPL sunt de obicei mai puțin reglementate decât în cazul cardurilor de credit și vin cu costuri mai puțin transparente.

La fel ca și cardurile de credit, serviciile BNPL percep adesea dobânzi extrem de mari dacă cei care se împrumută nu își rambursează creditul la timp.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rate #alimente #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.