Noi detalii despre contractul cu Gazprom: Tariful la gaz putea fi 23 de lei, dacă nu se reușea înțelegerea

12 Nov. 2021, 08:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Nov. 2021, 08:04 // Actual //  MD Bani

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, spune că în cazul în care nu se reușea obținerea noului contract cu Gazprom, tariful la gaz avea să fie mult mai mare decât cel majorat recent, informează Realitatea.md.

Deși scumpirea gazului va fi simțitoare pentru marea majoritate a populației, Spînu consideră că totuși s-a reușit obținerea unui preț cât de cât acceptabil.

„Nu ne-am dorit să creăm panică în rândul societății, dacă nu aveam un contract semnat. Noi vorbim acum de un tarif care și așa este mare pentru populație. Dar tariful avea să fie 23 de lei, dacă am fi procurat gaz de pe piețele spot. Așa cum prețurile acolo sunt puțin sub o mie de dolari. Am ajuns la un tarif de 11 lei, care, repet încă o dată, este un tarif extrem de mare pentru sărăcia, în care se află țara noastră, și de asta am venit cu pachetul de ajutor pentru oameni”, a declarat Spînu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la postul JurnalTV.

De asemenea, ministrul a menționat că pentru a nu mai admite situația dificilă în care s-a aflat țara noastră în luna octombrie, se va adopta noi legi, care vor veni cu obligativitatea ca țara noastră să dețină reserve de gaz.

„Putem închiria depozite de gaz din Ucraina sau din România. Eu, în calitate de ministru nu voi mai permite și nu voi găsi vreo scuză, dacă nu vom găsi o modalitate să asigur țara asta cu securitate energetică. Securitatea energetică va deveni prioritatea numărul 1 pentru noi”, a mai spus Spînu.

Realitatea.md menționează că începând cu 1 noiembrie, noile tarife pentru gazul natural va fi de 10,26 de lei fără TVA. Acest lucru a fost aprobat de ANRE, care a dat curs solicitării celor de la Moldovagaz. În același timp, demnitarii ne dau asigurări că aces tariff este unul provizoriu și că el urmează să fie re-evaluat și modificat.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!