Noi reguli de joc pentru piața tutunului. Termenul de implementare, discutat în Parlament

Proiectul de lege care prevede mai multe propuneri de reglementare a pieței tutunului a fost discutat în cadrul unor audieri publice în Parlament. Documentul propune implementarea sistemului de urmărire a produselor de tutun „track and trace”, reglementarea țigărilor electronice fără nicotină, interzicerea aromelor caracteristice în produsele fără fum. Autorul proiectului de lege, Dan Perciun susține că scopul propunerilor este combaterea comerțului ilicit de produse de tutun, dar și lupta împotriva fumatului. La discuții a participat mediul de afaceri și societatea civilă, infotag.md.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun a declarat că că sistemul „track and trace” este o prevedere a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun, care a fost ratificat anul acesta de țara noastră. Deputatul a specificat că termenul de implementare a sistemului va fi extins.

„Nu avem astăzi capacitățile de a dezvolta sistemul „track and trace” și vom avea nevoie de expertiza Uniunii Europene. Este un sistem nou pentru noi, UE a avut nevoie de patru ani pentru a dezvolta parametrii tehnici. Pentru noi un termen realist de implementare este 2-3 ani”, a declarat Dan Perciun.

Prezent la audieri, directorul Philip Morris Ucraina, Moldova și Caucas, Maksym Barabash a salutat ratificarea a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun.

„Într-adevăr sistemul „track and trace” este unul complex. În UE, acest proiect a fost votat în 2017, iar termenul limită de implementare a fost 2019. Totodată, nu toate statele europene s-au încadrat în acest termen. Din acest motiv considerăm, că termenul de implementare trebuie să fie 3 ani după aprobarea regulamentelor tehnice”, a menționat Maksym Barabash.

Reprezentul Asociației rețelelor comerciale din Moldova, Victor Durleșteanu și-a exprimat speranța că procesul de implementare a sistemului va fi unul transparent.

„Trebuie să fim foarte precauți cum implementăm sistemul. Atunci când s-a votat legea privind interzicerea expunerii produselor de tutun la vitrină, am fost nevoiți să facem față interpretărilor eronate din partea organelor de control. Și am fost nevoiți să ne apărăm în instanță. Solicităm să avem un cadru legal predictibil, ca să facem aceleași greșeli”, a menționat Victor Durleșteanu.

În cadrul audierilor, s-a discutat și propunerea din proiectul de lege de a interzice aromele caracteristice în țigările electronice și produsele de tutun încălzit. Autorul proiectului a declarat că implementarea acestei prevederi poate fi amânată.

„Eu știu că Directiva UE nu prevede acest aspect. Înțelegem că în Uniunea Europeană acest lucru se va întâmpla din 2026, respectiv aici o variantă de compromis poate fi termenul începând cu care această prevedere să între în vigoare”, a menționat Dan Perciun.

Directorul Philip Morris Ucraina, Moldova și Caucas afirmă că orice interzicere va duce la sporirea contrabandei, iar soluția ar fi reglementarea mai strictă a acestor produse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„În mare parte utilizatorii aleg dispozitive de încălzire a tutunului sau țigări electronice cu arome caracteristice. Mai mult, Organizația Mondială a Sănătății, recomandă interzicerea aromelor în țigări obișnuite, nu și în produse alternative fără fum, pentru că acestea determină micșorarea consumului de țigări. Interzicerea produselor fără fum cu arome, va provoca creșterea pieței ilicite, iar statutul va pierde anual 300 de milioane de lei. Considerăm că trebuie interzise aromele atractive pentru minori, precum ciocolată, căpșună, pina colada, în ambalaje foarte atractive, cu culori aprinse”, a adăugat Maksym Barabash.

Președintele Asociației de protecției a drepturilor consumatorilor de produse alternative „ACTA”, Mihail Țurcanu a solicitat autorităților un control mai riguros de comercializare a produselor de tutun minirolor, menționând că există legi, însă, nu există un control.

Privind reglementarea țigărilor electronice fără nicotină, directorul adjunct a Agenției Naționale de Sănătate Publică, Ion Șalaru a menționat că OMS nu face deosebire între produse cu nicotină sau fără, ambele fiind în aceeași categorie.

„Cât ține de arome, noi mergem pe experiența UE, dar suntem deschiși să discutăm termenii”, a adăugat acesta.

Proiectul de lege urmează a fi votat în Parlament după ce vor fi examinate toate propunerile înaintate în cadrul audierilor.

#piata tutunului #piata transparenta energetica #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).