Noi secretari generali la MAIA, MAI, MIDR și MMPS. Pe cine a numit Guvernul

La ședința de astăzi a Guvernului, au fost numiți noi secretari generali la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Astfel, Lilia Dabija a fost numită în funcția de secretar general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Lilia Dabija este magistru în drept civil și are o vastă experiență în elaborarea documentelor de politici publice. A activat ca expert în cadrul mai multor organizații internaționale printre care Banca Mondială, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Corporația Financiară Internațională, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei etc.

În funcția de secretar general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a fost numit Anatolie Fala. Acesta este doctor în științe biologice și expert în agricultură, agrobusiness și agro-economie, cu o experiență de activitate în instituții de învățământ superior, instituții de cercetare și servicii de extensiune rurală. Timp de 18 ani a deținut funcția de director de programe și coordonator național în cadrul Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală.

La Ministerul Afacerilor Interne, secretar general a fost numit Serghei Diaconu. Până în prezent dânsul a deținut funcția de secretar de stat în cadrul MAI.

În funcția de secretar general la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a fost numit Tudor Mancaș. Mancaș este magistru în științe politice. În ultima perioadă a activat în cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, fiind responsabil de domeniul politică internă pe dimensiunile social, migrație. Timp de 11 ani a activat în calitate de consultant în cadrul Cancelariei de Stat.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, toți acești candidați au fost cei care au acumulat punctajul maxim și au promovat concursurile publice pentru funcțiile menționate, organizate în perioada 19 octombrie – 3 decembrie 2021, de către Cancelaria de Stat.

Totodată, Cabinetul a mai aprobat astăzi numirea Svetlanei Basarab în funcția de șef adjunct al Oficiului Teritorial Căușeni a Cancelariei de Stat, iar Adrian Musteață a fost numit șef adjunct al Oficiului Teritorial Bălți.

#MMPS #MIDR #maia #secretar general #MAI #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.