Noi tarife de la ASP din 1 iunie. Cât costă acum eliberarea permisului, înmatricularea mașinii și alte servicii

Agenţia Servicii Publice anunță despre modificarea tarifelor la serviciile de înmatriculare a transportului și calificare a conducătorilor auto. În acest sens, unele tarife au fost majorate, iar altele s-au micșortat.

Iată noile prețuri la serviciile prestate de ASP care au suferit modificări:

eliberarea permisului de conducere: 320 lei (în termen de 30 de zile calendaristice) → 340 lei (20 de zile lucrătoare);
eliberarea permisului de conducere provizoriu pe perioada confecționării permisului de conducere permanent: tariful s-a menținut de 80 lei;
preschimbarea/restabilirea permisului de conducere: tariful și termenul s-au micșorat – 400 lei (30 de zile calendaristice) → 340 lei (20 de zile lucrătoare);
întocmirea și expedierea interpelărilor de solicitare a confirmării valabilității permisului de conducere eliberat de autoritățile străine: tariful s-a micșorat 400 lei → 130 lei;
verificarea autenticității permisului de conducere nesupus evidenței în Registrul de stat al conducătorilor de vehicule în procesul preschimbării acestuia în permis de conducere al Republicii Moldova: tariful s-a micșorat 250 lei → 100 lei;
eliberarea certificatului de înmatriculare pentru vehicul: 320 lei → 330 lei;
eliberarea plăcilor de înmatriculare (un set din două plăci (automobile)): 480 lei → 550 lei;
identificarea vehiculului în cazul primei înmatriculări în Republica Moldova: 400 lei → 600 lei;
identificarea vehiculului înmatriculat în Republica Moldova: 200 lei → 280 lei;

De asemenea, instituția precizează despre prestarea serviciilor de calificare a conducătorilor auto și înmatriculare a transportului în mod gratuit și cu înlesniri pentru anumite categorii de persoane (persoanele cu dezabilități, veteranilor de război, persoanelor care se află la întreținerea statului, etc.). Informații detaliate cu privire la termene, tarife și înlesniri, precum și programarea prealabilă pot fi vizualizate pe site-ul instituției: www.asp.gov.md sau la numerele de telefon 14909 și (+373) 022-25-70-70 .

#majorare #tarife #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.