Nou capăt de acuzare pentru ex-președintele interimar al BEM, Viorel Bîrcă, în dosarul fraudei bancare

Procuratura Generală (PG) a adus o nouă acuzare pentru fostul președinte interimar al Băncii de Economii (BEM), Viorel Bîrcă, dosarul căruia a fost expediat în judecată săptămâna trecută. Este vorba de „delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari”.

Potrivit PG, Procuratura Anticorupție a finalizat și trimis în judecată un nou episod, disjuns din dosarul „frauda bancară”, în care, fostul președinte interimar al BEM este acuzat, alături de un șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei – fost administrator special al Băncii de Economii. Cei doi sunt învinuiți de „escrocherie” în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale.

Mai exact, procurorii au acumulat probe care relevă că în noiembrie 2014, cei doi, acționând de comun cu alți membri ai organizației criminale, ar fi sustras 10 milioane de dolari SUA și 8 milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către Banca de Economii.

Conform materialelor Procuraturii, garanția rambursării acestor plasamente interbancare era de 35% din acțiunile Victoriabank, care au fost gajate de compania INSIDOWN LTD (Cipru), afiliată lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, în folosul Moldindconbank și Moldova Agroindbank, precum și contractele de amanet.

La data de 28 noiembrie 2014, din contul creditului de urgență garantat de stat, adică din contul mijloacelor bugetului de stat, au fost restituite datoriile Băncii de Economii față de BC Moldova Agroindbank și BC Moldindconbank în sumă de 8 milioane de euro și 10 milioane de dolari SUA. Operațiunea a avut loc fără rambursarea sumelor din contul bunurilor gajate, care garantau rambursarea acestor plasamente, iar gajul – 35 % din acțiunile BC Victoriabank SA a fost eliberat (radiat) în interesul organizației criminale.

Fiind audiați de procurori pe marginea învinuirilor aduse, cei doi nu-și recunosc vina.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii, procurorii au instituit sechestre pe cinci bunuri imobile ale inculpaților, cu eventuala lor confiscare specială, în folosul statului.

Ex-președintele BEM a fost reținut la începutul lunii decembrie 2020, împreună cu alte cinci persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), dar și reprezentanți ai holdingului Șor. De atunci, inculpatul se află în arest la domiciliu.

Cât despre fostul administrator special al BEM – actual șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, acesta a fost reținut pe 11 martie curent, iar ulterior plasat în arest, fiind în prezent cercetat și de PCCOCS pentru „abuz de serviciu” la gestionarea garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: Banca de Economii., Unibank și Banca Socială.

#BEM #Viorel Bîrcă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tarifele la energia electrică ar putea fi majorate în perioada următoare, avertizează ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care explică riscul prin faptul că Republica Moldova este nevoită să recurgă tot mai des la energie electrică de avarie pentru a-și asigura consumul. Declarațiile au fost făcute pentru presă și sunt citate de agenția IPN.

Potrivit ministrului, energia de avarie nu este achiziționată în regim comercial obișnuit, ci este utilizată în situații excepționale, iar costurile finale sunt stabilite ulterior. „Energia de avarie este folosită în regim de urgență, iar prețul îl aflăm abia la sfârșitul lunii următoare. Dacă vom continua să utilizăm acest tip de energie, evident că tarifele vor crește”, a declarat Dorin Junghietu.

Situația a fost generată de bombardamentele recente asupra sistemului energetic al Ucrainei, care au afectat echilibrul regional. În acest context, Chișinăul a fost nevoit să procure energie electrică de avarie din România. Ministrul Energiei a subliniat că acest tip de electricitate este semnificativ mai scump și poate ajunge la 300–400 de euro pentru un MWh.

De la 1 august, consumatorii din centrul și sudul țării achită 3,59 lei/kWh, cu 51 de bani mai puțin față de tariful anterior. Populația din nordul țării achită 4 lei pentru un kWh, cu 68 bani/kWh mai puțin. Totodată, în prezent primii 110 kw sunt compensați de guvern la un tarif mai mic. Compensare care nu va mai fi de la începutul anului 2026.