Nou capăt de acuzare pentru ex-președintele interimar al BEM, Viorel Bîrcă, în dosarul fraudei bancare

Procuratura Generală (PG) a adus o nouă acuzare pentru fostul președinte interimar al Băncii de Economii (BEM), Viorel Bîrcă, dosarul căruia a fost expediat în judecată săptămâna trecută. Este vorba de „delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari”.

Potrivit PG, Procuratura Anticorupție a finalizat și trimis în judecată un nou episod, disjuns din dosarul „frauda bancară”, în care, fostul președinte interimar al BEM este acuzat, alături de un șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei – fost administrator special al Băncii de Economii. Cei doi sunt învinuiți de „escrocherie” în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale.

Mai exact, procurorii au acumulat probe care relevă că în noiembrie 2014, cei doi, acționând de comun cu alți membri ai organizației criminale, ar fi sustras 10 milioane de dolari SUA și 8 milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către Banca de Economii.

Conform materialelor Procuraturii, garanția rambursării acestor plasamente interbancare era de 35% din acțiunile Victoriabank, care au fost gajate de compania INSIDOWN LTD (Cipru), afiliată lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, în folosul Moldindconbank și Moldova Agroindbank, precum și contractele de amanet.

La data de 28 noiembrie 2014, din contul creditului de urgență garantat de stat, adică din contul mijloacelor bugetului de stat, au fost restituite datoriile Băncii de Economii față de BC Moldova Agroindbank și BC Moldindconbank în sumă de 8 milioane de euro și 10 milioane de dolari SUA. Operațiunea a avut loc fără rambursarea sumelor din contul bunurilor gajate, care garantau rambursarea acestor plasamente, iar gajul – 35 % din acțiunile BC Victoriabank SA a fost eliberat (radiat) în interesul organizației criminale.

Fiind audiați de procurori pe marginea învinuirilor aduse, cei doi nu-și recunosc vina.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii, procurorii au instituit sechestre pe cinci bunuri imobile ale inculpaților, cu eventuala lor confiscare specială, în folosul statului.

Ex-președintele BEM a fost reținut la începutul lunii decembrie 2020, împreună cu alte cinci persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), dar și reprezentanți ai holdingului Șor. De atunci, inculpatul se află în arest la domiciliu.

Cât despre fostul administrator special al BEM – actual șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, acesta a fost reținut pe 11 martie curent, iar ulterior plasat în arest, fiind în prezent cercetat și de PCCOCS pentru „abuz de serviciu” la gestionarea garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: Banca de Economii., Unibank și Banca Socială.

#BEM #Viorel Bîrcă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.