Nou capăt de acuzare pentru ex-președintele interimar al BEM, Viorel Bîrcă, în dosarul fraudei bancare

Procuratura Generală (PG) a adus o nouă acuzare pentru fostul președinte interimar al Băncii de Economii (BEM), Viorel Bîrcă, dosarul căruia a fost expediat în judecată săptămâna trecută. Este vorba de „delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari”.

Potrivit PG, Procuratura Anticorupție a finalizat și trimis în judecată un nou episod, disjuns din dosarul „frauda bancară”, în care, fostul președinte interimar al BEM este acuzat, alături de un șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei – fost administrator special al Băncii de Economii. Cei doi sunt învinuiți de „escrocherie” în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale.

Mai exact, procurorii au acumulat probe care relevă că în noiembrie 2014, cei doi, acționând de comun cu alți membri ai organizației criminale, ar fi sustras 10 milioane de dolari SUA și 8 milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către Banca de Economii.

Conform materialelor Procuraturii, garanția rambursării acestor plasamente interbancare era de 35% din acțiunile Victoriabank, care au fost gajate de compania INSIDOWN LTD (Cipru), afiliată lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, în folosul Moldindconbank și Moldova Agroindbank, precum și contractele de amanet.

La data de 28 noiembrie 2014, din contul creditului de urgență garantat de stat, adică din contul mijloacelor bugetului de stat, au fost restituite datoriile Băncii de Economii față de BC Moldova Agroindbank și BC Moldindconbank în sumă de 8 milioane de euro și 10 milioane de dolari SUA. Operațiunea a avut loc fără rambursarea sumelor din contul bunurilor gajate, care garantau rambursarea acestor plasamente, iar gajul – 35 % din acțiunile BC Victoriabank SA a fost eliberat (radiat) în interesul organizației criminale.

Fiind audiați de procurori pe marginea învinuirilor aduse, cei doi nu-și recunosc vina.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii, procurorii au instituit sechestre pe cinci bunuri imobile ale inculpaților, cu eventuala lor confiscare specială, în folosul statului.

Ex-președintele BEM a fost reținut la începutul lunii decembrie 2020, împreună cu alte cinci persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), dar și reprezentanți ai holdingului Șor. De atunci, inculpatul se află în arest la domiciliu.

Cât despre fostul administrator special al BEM – actual șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, acesta a fost reținut pe 11 martie curent, iar ulterior plasat în arest, fiind în prezent cercetat și de PCCOCS pentru „abuz de serviciu” la gestionarea garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: Banca de Economii., Unibank și Banca Socială.

#BEM #Viorel Bîrcă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.