Nou capăt de acuzare pentru ex-președintele interimar al BEM, Viorel Bîrcă, în dosarul fraudei bancare

Procuratura Generală (PG) a adus o nouă acuzare pentru fostul președinte interimar al Băncii de Economii (BEM), Viorel Bîrcă, dosarul căruia a fost expediat în judecată săptămâna trecută. Este vorba de „delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari”.

Potrivit PG, Procuratura Anticorupție a finalizat și trimis în judecată un nou episod, disjuns din dosarul „frauda bancară”, în care, fostul președinte interimar al BEM este acuzat, alături de un șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei – fost administrator special al Băncii de Economii. Cei doi sunt învinuiți de „escrocherie” în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale.

Mai exact, procurorii au acumulat probe care relevă că în noiembrie 2014, cei doi, acționând de comun cu alți membri ai organizației criminale, ar fi sustras 10 milioane de dolari SUA și 8 milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către Banca de Economii.

Conform materialelor Procuraturii, garanția rambursării acestor plasamente interbancare era de 35% din acțiunile Victoriabank, care au fost gajate de compania INSIDOWN LTD (Cipru), afiliată lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, în folosul Moldindconbank și Moldova Agroindbank, precum și contractele de amanet.

La data de 28 noiembrie 2014, din contul creditului de urgență garantat de stat, adică din contul mijloacelor bugetului de stat, au fost restituite datoriile Băncii de Economii față de BC Moldova Agroindbank și BC Moldindconbank în sumă de 8 milioane de euro și 10 milioane de dolari SUA. Operațiunea a avut loc fără rambursarea sumelor din contul bunurilor gajate, care garantau rambursarea acestor plasamente, iar gajul – 35 % din acțiunile BC Victoriabank SA a fost eliberat (radiat) în interesul organizației criminale.

Fiind audiați de procurori pe marginea învinuirilor aduse, cei doi nu-și recunosc vina.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii, procurorii au instituit sechestre pe cinci bunuri imobile ale inculpaților, cu eventuala lor confiscare specială, în folosul statului.

Ex-președintele BEM a fost reținut la începutul lunii decembrie 2020, împreună cu alte cinci persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), dar și reprezentanți ai holdingului Șor. De atunci, inculpatul se află în arest la domiciliu.

Cât despre fostul administrator special al BEM – actual șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, acesta a fost reținut pe 11 martie curent, iar ulterior plasat în arest, fiind în prezent cercetat și de PCCOCS pentru „abuz de serviciu” la gestionarea garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: Banca de Economii., Unibank și Banca Socială.

#BEM #Viorel Bîrcă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.