Noua Zeelandă intră din nou în carantină, din cauza unui singur caz de COVID. Școlile și întreprinderile - închise

Prim-ministrul din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern, a anunțat măsura de carantină pentru națiune, după ce un nou caz de coronavirus a fost raportat în cel mai mare oraș al său, Auckland.

Astfel, toată Noua Zeelandă va fi blocată timp de trei zile începând de miercuri, în timp ce Auckland și Coromandel, un oraș de coastă în care persoana infectată și-a petrecut timpul, vor fi blocate timp de șapte zile.

Impunând cele mai dure reguli de blocare de nivelul 4, școlile, birourile și toate întreprinderile vor fi închise și vor fi operaționale doar serviciile esențiale.

„Cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a ieși cât mai repede de acest lucru este să mergem cu greu”, a declarat Ardern într-o conferință de presă. „Am luat decizia pe baza faptului că este mai bine să începem cu măsuri drastice și să relaxăm, mai degrabă, decât să avem virusul și să-l vedem cum se mișcă repede”, a spus ea.

Ardern a declarat că autoritățile presupuneau că noul caz este o infecție cu variantă delta, deși acest lucru nu a fost confirmat. Pot exista și alte cazuri, a spus ea. Ultimul caz comunitar raportat de Covid-19 în Noua Zeelandă a fost în februarie.

Noua Zeelandă a urmat o strategie dură și timpurie care a ajutat-o să elimine practic Covid-19 pe plan intern, permițând oamenilor să trăiască fără restricții, deși frontierele sale internaționale rămân în mare parte închise.

Țara a raportat aproximativ 2.500 de cazuri confirmate de coronavirus și 26 de decese asociate. Dolarul din Noua Zeelandă sa prăbușit la anunț, scăzând cu 1,5% la 0,6926 dolari după anunțarea blocării.

Vestea a venit cu o zi înainte ca Banca de rezervă din Noua Zeelandă să devină prima bancă centrală dintre țările dezvoltate care a ridicat ratele dobânzii de la pandemie, pe măsură ce economia crește.

#noua zeelanda #carantină #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.