Noua Zeelandă intră din nou în carantină, din cauza unui singur caz de COVID. Școlile și întreprinderile - închise

Prim-ministrul din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern, a anunțat măsura de carantină pentru națiune, după ce un nou caz de coronavirus a fost raportat în cel mai mare oraș al său, Auckland.

Astfel, toată Noua Zeelandă va fi blocată timp de trei zile începând de miercuri, în timp ce Auckland și Coromandel, un oraș de coastă în care persoana infectată și-a petrecut timpul, vor fi blocate timp de șapte zile.

Impunând cele mai dure reguli de blocare de nivelul 4, școlile, birourile și toate întreprinderile vor fi închise și vor fi operaționale doar serviciile esențiale.

„Cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a ieși cât mai repede de acest lucru este să mergem cu greu”, a declarat Ardern într-o conferință de presă. „Am luat decizia pe baza faptului că este mai bine să începem cu măsuri drastice și să relaxăm, mai degrabă, decât să avem virusul și să-l vedem cum se mișcă repede”, a spus ea.

Ardern a declarat că autoritățile presupuneau că noul caz este o infecție cu variantă delta, deși acest lucru nu a fost confirmat. Pot exista și alte cazuri, a spus ea. Ultimul caz comunitar raportat de Covid-19 în Noua Zeelandă a fost în februarie.

Noua Zeelandă a urmat o strategie dură și timpurie care a ajutat-o să elimine practic Covid-19 pe plan intern, permițând oamenilor să trăiască fără restricții, deși frontierele sale internaționale rămân în mare parte închise.

Țara a raportat aproximativ 2.500 de cazuri confirmate de coronavirus și 26 de decese asociate. Dolarul din Noua Zeelandă sa prăbușit la anunț, scăzând cu 1,5% la 0,6926 dolari după anunțarea blocării.

Vestea a venit cu o zi înainte ca Banca de rezervă din Noua Zeelandă să devină prima bancă centrală dintre țările dezvoltate care a ridicat ratele dobânzii de la pandemie, pe măsură ce economia crește.

#noua zeelanda #carantină #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.