Numire surpriză în Parlament! Grosu îl aduce pe fostul șef de la Vamă, Talmazan

Parlamentul Republicii Moldova va avea un nou secretar general. Este vorba de Igor Talmazan, fostul șef al Serviciului Vamal, propus de Igor Grosu, Președintele Parlamentului. Numirea lui Talmazan vine după ce Tamara Gheorghița a fost desemnată câștigătoarea concursului pentru funcția de secretar general adjunct al Parlamentului. Candidatura lui Talmazan a fost aprobată în cadrul ședinței de astăzi, 20 iunie, a Comisiei juridice.

Igor Talmazan, cunoscut pentru activitatea sa în fruntea Serviciului Vamal, aduce cu sine o experiență vastă în domeniul administrativ și de management. Această numire este considerată surprinzătoare și a fost primită cu interes de către comunitatea politică și publică.

Tamara Gheorghița, care a deținut funcția de secretar general al Parlamentului din septembrie 2021, va ocupa noua poziție de secretar general adjunct al Parlamentului. Anterior, ea a fost consilier al Prim-ministrului în domeniul administrației publice și a avut diverse roluri în cadrul Cancelariei de Stat, inclusiv șef de direcție și consultant principal. Între 2015 și 2017, Gheorghița a fost și lector universitar la Academia de Administrare Publică.

Ultima funcție deținută de Igor Talmazan a fost de șef al Serviciului Vamal. A demisionat în datat de 10 aprilie în urma scandalui în care au fost documentați la Postul Vamal Aeroport șapte inspectori vamali bănuiți pentru fapte de corupție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#talmazan #secretar #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.