Numire surpriză în Parlament! Grosu îl aduce pe fostul șef de la Vamă, Talmazan

Parlamentul Republicii Moldova va avea un nou secretar general. Este vorba de Igor Talmazan, fostul șef al Serviciului Vamal, propus de Igor Grosu, Președintele Parlamentului. Numirea lui Talmazan vine după ce Tamara Gheorghița a fost desemnată câștigătoarea concursului pentru funcția de secretar general adjunct al Parlamentului. Candidatura lui Talmazan a fost aprobată în cadrul ședinței de astăzi, 20 iunie, a Comisiei juridice.

Igor Talmazan, cunoscut pentru activitatea sa în fruntea Serviciului Vamal, aduce cu sine o experiență vastă în domeniul administrativ și de management. Această numire este considerată surprinzătoare și a fost primită cu interes de către comunitatea politică și publică.

Tamara Gheorghița, care a deținut funcția de secretar general al Parlamentului din septembrie 2021, va ocupa noua poziție de secretar general adjunct al Parlamentului. Anterior, ea a fost consilier al Prim-ministrului în domeniul administrației publice și a avut diverse roluri în cadrul Cancelariei de Stat, inclusiv șef de direcție și consultant principal. Între 2015 și 2017, Gheorghița a fost și lector universitar la Academia de Administrare Publică.

Ultima funcție deținută de Igor Talmazan a fost de șef al Serviciului Vamal. A demisionat în datat de 10 aprilie în urma scandalui în care au fost documentați la Postul Vamal Aeroport șapte inspectori vamali bănuiți pentru fapte de corupție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#talmazan #secretar #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.