Numire surpriză în Parlament! Grosu îl aduce pe fostul șef de la Vamă, Talmazan

Parlamentul Republicii Moldova va avea un nou secretar general. Este vorba de Igor Talmazan, fostul șef al Serviciului Vamal, propus de Igor Grosu, Președintele Parlamentului. Numirea lui Talmazan vine după ce Tamara Gheorghița a fost desemnată câștigătoarea concursului pentru funcția de secretar general adjunct al Parlamentului. Candidatura lui Talmazan a fost aprobată în cadrul ședinței de astăzi, 20 iunie, a Comisiei juridice.

Igor Talmazan, cunoscut pentru activitatea sa în fruntea Serviciului Vamal, aduce cu sine o experiență vastă în domeniul administrativ și de management. Această numire este considerată surprinzătoare și a fost primită cu interes de către comunitatea politică și publică.

Tamara Gheorghița, care a deținut funcția de secretar general al Parlamentului din septembrie 2021, va ocupa noua poziție de secretar general adjunct al Parlamentului. Anterior, ea a fost consilier al Prim-ministrului în domeniul administrației publice și a avut diverse roluri în cadrul Cancelariei de Stat, inclusiv șef de direcție și consultant principal. Între 2015 și 2017, Gheorghița a fost și lector universitar la Academia de Administrare Publică.

Ultima funcție deținută de Igor Talmazan a fost de șef al Serviciului Vamal. A demisionat în datat de 10 aprilie în urma scandalui în care au fost documentați la Postul Vamal Aeroport șapte inspectori vamali bănuiți pentru fapte de corupție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#talmazan #secretar #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul de anul trecut, Gazprom, cea mai mare companie de gaze din Rusia, nu doar că și-a pierdut poziția de frunte în 2024, dar nici măcar nu a reușit să intre în primele 100 de companii. Pentru prima dată în 25 de ani, Gazprom a încheiat anul 2023 cu o pierdere de 629 de miliarde de ruble, în contrast cu profitul de 1,23 trilioane de ruble obținut cu un an înainte. Conform unui raport intern destinat conducerii companiei, se estimează că exporturile de gaze nu vor reveni la nivelurile anterioare în următorii zece ani, iar până în 2035, volumul exporturilor va fi în medie de doar 50-75 miliarde de metri cubi pe an, aproximativ o treime din volumul de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina.

Principala cauză a pierderilor Gazprom a fost scăderea drastică a producției de gaze și a livrărilor către Europa, cauzată de sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului asupra Ucrainei. În 2023, producția de gaze a companiei s-a redus la 404 miliarde de metri cubi, cel mai mic nivel din 1990. Exporturile au atins doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai scăzut nivel din 1985. Către Europa au fost livrate doar 28 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul nivelurilor de la sfârșitul anilor 1970. Cota Gazprom pe piața europeană s-a redus de trei ori, de la 45% la 15%.

În contextul scăderii livrărilor rusești, Azerbaidjanul își crește exporturile de gaze către Europa, înlocuind Rusia pe o piață unde aceasta a dominat timp de aproape jumătate de secol. Începând cu 1 august, gazele din câmpul Shah Deniz din Marea Caspică au început să fie livrate în Slovenia. Anterior, Azerbaidjanul a început să livreze gaze către Italia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Serbia. În plus, Azerbaidjanul exportă gaze în Georgia și Turcia. În 2024, doar Ungaria, Slovacia și Austria vor mai primi gaze rusești prin conducte.

Pe 13 septembrie, s-a anunțat că unul dintre ultimii clienți majori ai Gazprom din Uniunea Europeană, compania austriacă Wien Energy GmbH, va înceta complet achizițiile de gaze rusești începând cu 2025. Compania, care furnizează energie pentru peste 2 milioane de consumatori din Viena și împrejurimi, a încheiat contracte pentru livrări de gaze din Africa de Nord, Marea Nordului și pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL), acoperind astfel 12% din necesarul Austriei.