FMI şi-a înrăutățit previziunile privind creşterea economiei Republicii Moldova

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit uşor previziunile privind creşterea economiei globale, marţi, spunând că economia s-a dovedit ”surprinzător de rezistentă”, în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor politicii monetare.

FMI se aşteaptă acum la o creştere globală de 3,2% în 2024, cu o îmbunătăţire modestă de 0,1 puncte procentuale faţă de previziunile sale anterioare din ianuarie şi în conformitate cu proiecţia de creştere pentru 2023.

Creşterea est aşteptată să se extindă în acelaşi ritm de 3,2% în 2025.

Economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat că datele sugerează că economia globală se îndreaptă către ”o aterizare lină”, în urma unui şir de crize economice, şi că riscurile la adresa perspectivelor sunt acum în mare măsură echilibrate.

”În ciuda previziunilor sumbre, economia globală rămâne remarcabil de rezistentă, cu creşterea constantă şi inflaţia încetinind aproape la fel de repede cum a accelerat”, a spus el într-o postare pe blog.

Creşterea va fi condusă de economiile avansate, SUA depăşind deja tendinţa anterioară pandemiei de Covid-19 şi zona euro dând semne puternice de redresare.

Dar perspectivele mai slabe din China şi din alte economii emergente mari ar putea afecta partenerii comerciali globali, se arată în raport.

China printre riscurile esenţiale cheie

China, a cărei economie rămâne slăbită de o scădere a pieţei sale imobiliare, a fost menţionată printre o serie de potenţiale riscuri de declin cu care se confruntă economia globală.

De asemenea, au fost incluse creşteri ale preţurilor determinate de preocupări geopolitice, tensiuni comerciale, o divergenţă în direcţiile dezinflaţiei între marile economii şi rate ale dobânzilor ridicate prelungite.

Politica fiscală mai laxă, încetinirea inflaţiei şi progresele în inteligenţa artificială au fost citate ca potenţiali factori de creştere.

Băncile centrale sunt acum urmărite îndeaproape pentru un semnal cu privire la viitoarea cale a inflaţiei, existând opinii divergente de ambele părţi ale Atlanticului cu privire la momentul în care Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană vor reduce dobânzile.

FMI anticipează că inflaţia globală va încetini de la o medie anuală de 6,8% în 2023 la 5,9% în 2024 şi 4,5% în 2025, economiile avansate revenind la ţintele de inflaţie mai devreme decât economiile de pieţe emergente şi în curs de dezvoltare.

”Pe măsură ce economia globală se apropie de o aterizare uşoară, prioritatea pe termen scurt pentru băncile centrale este de a se asigura că inflaţia încetineşte fără probleme, nici prin relaxarea prematură a politicilor, nici prin întârzierea prea mult timp şi provocând depăşiri ale ţintei”, a spus Gourinchas.

”În acelaşi timp, pe măsură ce băncile centrale adoptă o atitudine mai puţin restrictivă, se impune o reînnoire a punerii în aplicare a consolidării fiscale pe termen mediu, pentru a reface spaţiul de manevră bugetară şi al investiţiilor prioritare şi pentru a asigura sustenabilitatea datoriei”, a adăugat el.

În ciuda perspectivelor mai optimiste de marţi, creşterea globală rămâne scăzută în raport cu standardele istorice, în parte din cauza creşterii slabe a productivităţii şi a creşterii fragmentării geopolitice.

Prognoza FMI pe cinci ani prevede o creştere economică globală de 3,1%, cel mai redus ritm din ultimele decenii.

În ceea ce privește economia Republicii Moldova, fondul estimează o creștere de 2,6% în 2024 şi de 4,8% în 2025. În prognoza anterioară FMI estima o majorare de 4,3% în anul curent, iar pentru 2025 – 4,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.