O călugăriță de 80 de ani a furat 835.000 de dolari de la o școală și i-a cheltuit pe jocuri de noroc

O călugăriță pensionară a recunoscut că și-a încălcat jurământul de sărăcie furând 835.000 de dolari de la școala din California la care lucra și că a folosit banii la jocuri de noroc, transmite BBC.

Kreuper, în vârstă de 80 de ani, va petrece un an și o zi în închisoare pentru fraudă electronică și spălare de bani.

„Am păcătuit, am încălcat legea și nu am scuze”, a spus ea după ce a primit sentința.

Timp de peste un deceniu, Kreuper a deturnat fonduri de la Școala Catolică St James, unde era directoare. Ea le-a cerut apoi altor angajați ai școlii să „modifice și să distrugă datele situațiile financiare” pentru a-și acoperi furtul.

Potrivit procurorilor, banii furați ar fi acoperit taxele de școlarizare pentru cel puțin 12 elevi. În schimb, Kreuper i-a cheltuit în cazinouri și pentru vacanțe petrecute cu prietenii.

Furtul a ieșit la iveală în timpul unui audit făcut la școală după ce Kreuper s-a pensionat, în 2018.

Judecătorul Otis D Wright II, care a pronunțat condamnarea, a spus că familiile unor elevi care au învățat la Școala Catolică St James au cerut ca femeia să fie iertată. El a condamnat-o pe Kreuper la doar un an și o zi de închisoare și i-a cerut să dea înapoi banii furați.

Avocații ei au spus că Kreuper suferă de o boală mintală care „i-a întunecat judecata”.

#jocuri de noroc #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.