O comisie va număra drumurile ciuruite de cratere, ca să le declare de interes național pentru a fi reparate

O comisiei guvernamentală va inspecta mai multe drumuri din țară pentru analiza traficul și utilitatea lor pentru ca ulterior să fie reabilitate, potrivit deciziei Executivului aprobată în ședința de astăzi.

„Se creează comisiile de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare şi extindere a drumurilor naționale: M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România (ocolirea or. Cimișlia și ocolirea or. Vulcănești); M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (sectorul Criva-Bălți); R7 R14 – Drochia – Costești – frontiera cu România; R14 R6 – Codrul Nou – Soroca – Unguri – frontiera cu Ucraina (sectorul SorocaArionești); R33 Hînceşti – Lăpuşna – M1; R34 Hînceşti – Leova – Cahul – Giurgiulești (sectorul Cantemir-Cahul); R14.3 Drum de acces la podul Cosăuți – Yampil, inclusiv a punctului de trecere a frontierei cu infrastructura conexă”, potrivit hotărârii de Guvern.

Raportu pentru competitivitatea gloablă arată că Republica Moldova este printre statele cu cele mai proaste drumuri din regiune.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea celor 6000 de km de drum din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cratere #plombe #drumuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA