O comisie va număra drumurile ciuruite de cratere, ca să le declare de interes național pentru a fi reparate

O comisiei guvernamentală va inspecta mai multe drumuri din țară pentru analiza traficul și utilitatea lor pentru ca ulterior să fie reabilitate, potrivit deciziei Executivului aprobată în ședința de astăzi.

„Se creează comisiile de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare şi extindere a drumurilor naționale: M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România (ocolirea or. Cimișlia și ocolirea or. Vulcănești); M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (sectorul Criva-Bălți); R7 R14 – Drochia – Costești – frontiera cu România; R14 R6 – Codrul Nou – Soroca – Unguri – frontiera cu Ucraina (sectorul SorocaArionești); R33 Hînceşti – Lăpuşna – M1; R34 Hînceşti – Leova – Cahul – Giurgiulești (sectorul Cantemir-Cahul); R14.3 Drum de acces la podul Cosăuți – Yampil, inclusiv a punctului de trecere a frontierei cu infrastructura conexă”, potrivit hotărârii de Guvern.

Raportu pentru competitivitatea gloablă arată că Republica Moldova este printre statele cu cele mai proaste drumuri din regiune.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea celor 6000 de km de drum din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cratere #plombe #drumuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.