O companie aeriană din Republica Moldova, printre cele mai proaste companii din lume

26 Feb. 2024, 17:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Feb. 2024, 17:38 // Actual //  bani.md

Compania aeriană low-cost Wizz Air a fost desemnată cea mai proastă companie din lume, potrivit unui sondaj în rândul pasagerilor din Marea Britanie, realizat de Wich.

Wizz Air a avut un 2022 groaznic, mii de clienți mergând în instanță pentru cheltuieli neplătite și compensații. Executorii judecătorești au continuat să apară la biroul companiei din Aeroportul Luton până în 2023. Autoritatea Aviației Civile (CAA) a lansat chiar măsuri de executare împotriva acesteia în iulie 2023, după „îngrijorări serioase” legate de numărul mare de plângeri și „neîndeplinirea obligațiilor privind drepturile pasagerilor.

Analiza a luat în considerare criterii decolarea la timp, frecvența anulărilor de zbor, disponibilitatea spațiului pentru picioare, calitatea serviciului echipajului, mâncarea și băuturile la bord, varietatea de divertisment oferită, precum și raportul dintre costul serviciilor și costul serviciilor oferite. calitate.

De atunci, pasagerilor li s-a rambursat cu 1,24 milioane de lire sterline, iar CAA s-a declarat mulțumit.

44% dintre pasageri au raportat probleme cu locul în avion. Prețurile mari pentru bagaje înseamnă, de asemenea, că nu este chiar atât de ieftin pentru cineva care ia la bord o husă mică, ceea ce este important majoritatea turiștilor.

O altă companie, care a fost raportată drept cea mai proastă a fost desemnată Ryanair, care s-a clasat înainta Wizz Air.

Compania aeriană low-cost Wizz Air  și-a reluat zborurile din Republica Moldova, începând cu luna 14 decembrie 2023, prin introducerea a trei destinații din Europa. Este vorba de Roma, Milano și Londra.

Wizz Air s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, iar baza operațională  a Wizz Air de la Chișinău a fost închisă începând din 1 decembrie 2022 pentru o perioadă nedeterminată.

Low costul Wizz Air a fost înființată în 2003 și este cunoscută pentru serviciile sale de zboruri la prețuri accesibile. Compania operează pe numeroase rute în întreaga Europă și este un jucător important pe piața zborurilor low-cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Nov. 2026, 15:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Nov. 2026, 15:25 // Actual //  Grîu Tatiana

S.A. „Cartuș”, companie controlată de stat care comercializează arme și muniții cu destinație civilă, a scos la concurs funcția de director general. Candidații își pot depune dosarele până pe 11 decembrie 2026, precizează Agenția Proprietății Publice (APP). 

Candidații trebuie să aibă cetățenia Republicii Moldova, să cunoască limbile română și engleză și să aibă studii superioare în economie, finanțe, drept sau securitate publică. Anunțul cere cel puțin trei ani consecutivi de experiență profesională în aceste domenii în ultimii zece ani și minimum trei ani în funcții de conducere, dintre care cel puțin un an într-o companie care comercializează produse cu regim special. Candidații trebuie să îndeplinească și condițiile de integritate și de instruire prevăzute de legislația privind armele și munițiile cu destinație civilă.

Dosarul trebuie să includă, printre altele, o scrisoare de motivare, un concept de dezvoltare a companiei, CV-ul, cazierul judiciar și actele care confirmă studiile și experiența profesională. Directorul va gestiona activitatea curentă și patrimoniul societății, iar remunerația va fi stabilită prin contractul de mandat sau de management.

Din 2022 și până în prezent, interimatul funcției este asigurat de către Mihai Cebotari.

În 2025, „Cartuș” a raportat venituri din vânzări de 16,77 milioane de lei, cu 5,7% mai mici decât în 2024. Profitul net a scăzut cu 57,3%, de la 1,36 milioane de lei la aproximativ 582 000 de lei.

Numele companiei a apărut în 2022 într-un dosar de contrabandă cu arme și muniții, în care fostul director Vasile Gondiu a fost pus sub învinuire pentru fapte care ar fi avut loc în 2019–2020. Potrivit procurorilor, bunurile ar fi fost cumpărate din state ale Uniunii Europene, iar valoarea lor depășea echivalentul a 9 milioane de lei la momentul faptelor. Acuzarea susținea că primul lot ar fi fost exportat ilegal în Federația Rusă. Al doilea lot, destinat Belarusului, a fost pus sub sechestru la solicitarea procurorilor PCCOCS, în vederea unei eventuale confiscări.