O companie rusă de pe listele de sancțiuni ale SUA și UE „face ordine”, pe piața energiei electrice din Moldova

Compania rusească de inginerie constructoare de mașini „Power Machines” a intrat pe piața moldovenească prin offshore-uri dubioase și în ultimii 2 ani a încheiat contracte de sute de milioane de lei. Power Machines a intrat pe lista sancțiunilor americane în 2018 iar în 2019 contractul companiei incheiat cu Vietnam de aproape 1 miliard de dolari a fost reziliat. În aprilie 2020 compania în cauză extinde cooperarea cu Horus Energy, firma moldovenească a lui Valentin Balan, care în trecut și-a însușit sume uriașe de la bugetul de stat al Republicii Moldova, scrie Disinfo.md.

Ce este Power Machines și cum a ajuns în Moldova?

Pe piața internațională, Power Machines este un gigant în ingineria constructoare de mașini generând profituri de miliarde de dolari. Până în 2018, Power Machines a fost partener al Siemens-ului german într-o companie comună de producție a turbinelor dar mai aproape de mijlocul anului, relațiile au fost „deteriorate” din cauza încălcării contractului de către Power Machines și a furnizării de turbine cu gaz în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Sancțiunile împotriva acestei companii au fost impuse mai întâi de UE și Statele Unite, iar apoi, la începutul anului 2019 și de către Canada. Acestea sugerează că rezidenților din UE, Statele Unite și Canada le este interzis să intre în orice relații financiare cu Power Machines. Persoanele dar şi companiile supuse unor astfel de de sancțiuni sunt private de acces la tot ceea ce ține de sistemul financiar al Statelor Unite, al UE și al Canadei.

În același an, din cauza sancțiunilor, contractul companiei din Vietnam de aproape 1 miliard de dolari a fost reziliat. „Power Machines” a intentat un proces în valoarea de 250 de milioane de dolari, împotriva Vietnamului, dar încă nu se cunoaşte finalitatea acestuia.

„Mutarea” în Moldova

Pe fondul sancțiunilor și litigiilor îndelungate, atât în afara Rusiei, cât și pe teritoriul său, „Power Machines” se „mută” în Moldova. Compania a „câștigat faimă” în Moldova relativ recent, devenind participantă la contracte dubioase pentru achiziționarea serviciilor de modernizare a uneia dintre unitățile electrice, din ţara noastră. Licitația a fost organizată de AO Termoelectrica în 2019.

În Moldova, interesele (în principal financiare) ale „Power Machines” sunt reprezentate de compania locală Horus Energy. Pe site-ul său, Horus Energy s-a poziționat de mult timp drept „reprezentant regional al concernului „Power Machines”. În luna aprilie a anului trecut, companiile anunță despre „extinderea cooperării lor”, după care Horus Energy primește un contract impunător de la stat, „pentru modernizarea primei unități energetice a CET Chișinău”. Valoarea contractului constituie 240 de milioane de lei.

Pentru comparație, profitul din vânzările Horus Energy înainte de „extinderea cooperării” cu gigantul rus a fost de 12 milioane de lei (2018 – disinfo conform b2bhint.com). În 2019, profitului din vânzări s-a ridicat la 300% și a ajuns la 49 de milioane de lei.

Cine sunt Valentin Balan și Horus Energy?

Valentin Balan este administratorul Horus Energy. Fiica sa, Daniela Bălan, deține offshore-ul Prominvest Development, care este înregistrat în Seychelles. Prin intermediul acestei firme, fiica lui Balan deține 100% din acțiunile Horus SRL.

În timpul conducerii lui Voronin și Plahotniuc în Moldova, Horus Energy „a existat” în baza contractelor obținute de la stat. Acestea au fost încheiate cu societatea fără a organiza niciun concurs și cu încălcarea legislației privind achizițiile publice. În 2013, Ministerul Sănătății a dat în judecată compania, dar aceasta din urmă reușește să câștige litigiul, punându-și în buzunar și milioanele statului moldovenesc. După cum observăm, instanțele de judecată, care la acea vreme se aflau sub controlul lui Plahotniuc, au dat câștig de cauză companiei Horus SRL. În 2014, peste 4 milioane de lei au fost scoase din conturile Ministerului Sănătății – taxa pentru așa-numita licitație.

Unde ajung până la urmă banii acordați de Bănca Mondială?

În mai 2019, Republica Moldova a primit un împrumut de 70 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Acești bani urmau să fie utilizați pentru a consolida capacitatea și fiabilitatea distribuției locale de energie electrică. În plus, autoritățile moldovenești s-au plâns de lipsa interconexiunilor eficiente cu sistemul energetic european. Potrivit acestora, structura de atunci a sistemului de alimentare cu energie electrică a creat riscuri semnificative pentru aprovizionare și o concurență limitată în domeniul asigurării cu energie electrică.

De atunci, au trecut doi ani, iar conducerea Termoelectrica organizează licitații pentru „modernizarea unităților electrice”, în care victoria o dețin aceiași agenți economici, în spatele cărora se află binecunoscuta companie „Power Machines”. Corupția și „șmecheria” oficialilor moldoveni au dus literalmente la faptul că această compania rusă, care este supusă la tot felul de sancțiuni ale instituțiilor europene și occidentale, continuă să existe și să absoarbă banii organizațiilor internaționale pe care Moldova i-a primit sub formă de împrumut – nu gratuit.

Horus Energy preferă să se poziționeze ca „unicul și principalul contractant al proiectelor de energie termică și energetică finanțate de BERD și Banca Mondială în Moldova”.

Licitație „pentru înghițirea banilor”

Până în prezent, prima și cea mai mare licitație organizată de Termoelectrica a avut loc în luna ianuarie 2019, când a fost anunțat tender-ul privind achiziționarea serviciilor de modernizare a primei unități energetice a CET Chișinău, în valoarede peste 11 milioane de euro. Termenii licitației, după cum notează experții au fost pliați după o anumită companie și anume – Horus Energy iar caracteristicile tehnice după Power Machines. Adică, societățile (cu excepția celor de mai sus), care intenționau să participe la licitație, pur și simplu nu au avut timp să furnizeze toată documentația necesară și să se adapteze la caracteristicile tehnice, specificate în caietul de sarcini . Termenul limită pentru depunerea documentelor, pentru un proiect în valoare de aproape un sfert de miliard de lei era de două săptămâni. Prin urmare, pentru a recunoaște oferta ca fiind valabilă și „transparentă”, Horus Energy, pregătește documentele pentru depunere, în avans. Și nu doar cele proprii, ci și pentru celelalte două companii fantomă.

Cu toate acestea, potrivit experților, Horus Energy s-a angajat să modernizeze prima unitate energetică, pentru 223 milioane de lei în perioada 2019-2020. Până la finalizarea lucrărilor (cu întârziere de șase luni), contractul prevedea deja o sumă diferită – 257 milioane de lei. Potrivit directorului ,Termoelectrica, dl Veaceslav Eni, suma a crescut datorită faptului că din momentul anunțului licitației și până la finalizarea lucrării, euro a crescut cu 1,63 lei.

În plus, până la punerea în funcțiune a instalației, a ieșit la iveală faptul că în perioada lucrărilor de modernizare, contractantul nu a îndeplinit termenii stabiliți, mai exact – nu a mărit capacitatea unității electrice la 110 MW / h. Experții susțin că acest lucru a dus la deteriorarea camerei de ardere a cazanului și, în consecință, la pagube ale socieții Termoelectrica în valoare 400 de milioane de lei.

Până în prezent, nici un Guvern nu a avut întrebări cu privire la modul în care compania își desfășoară activitățile pe teritoriul Republicii Moldova, care, pe de o parte, este gestionată prin companii off-shore iar pe de altă parte, „cooperează” cu gigantul rus inclus pe lista de sancțiuni a UE, Statelor Unite și Canadei.

Ce șanse există ca noul Guvern, care urmează să fie format în curând, să acorde o atenție mai sporită modului în care sunt gestionate împrumuturile financiare ale Republicii Moldova, care în câțiva ani vor trebui achitate de către copiii sau nepoții noștri. Cât de logic este ca banii primiți de la organizațiile internaționale să ajungă la companiile care se află pe lista de sancțiuni a acestor organizații și state?

Va funcționa oare „legea offshore”, pentru care parlamentarii au votat în prima lectură în 2019? Lege, menită să interzică la astfel de companii participarea la privatizare, proiecte de parteneriat public – privat și licitații de stat. Cu toate acestea, în Republica Moldova, după cum putem vedea, companiile offshore sunt libere să își rotească schemele până în prezent. Asta în condițiile, în care din mai 2013 avem o Hotărâre a Băncii Naționale «cu privire la stabilirea listei jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență», iar Insulele Seychelles, unde a fost înregistrată compania – mamă a Horus Energy SRL, fac parte din ea.

Ce șanse există ca noul Guvern să acorde o atenție încălcărilor incontestabile ale licitațiilor Termoelectrica și să încerce să asigure securitatea energetică a țării, lansând procedura de la zero și desfășurând-o în cele mai transparente condiții.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.