O criză energetică de proporţii ameninţă să arunce în aer una dintre cele mai importante industrii din lume

Taiwan, cel mai mare producător de cipuri la nivel global , se confruntă cu o criză de energie electrică, iar acest lucru ar putea aduce probleme pentru producătorii de cipuri şi industriile care au nevoie de semiconductori, scrie CNBC.

„Îngrijorările legate de potenţialele penurii de energie şi de deteriorarea calităţii şi fiabilităţii energiei electrice ar putea reprezenta riscuri operaţionale pentru industria semiconductorilor”, a declarat pentru Chen Jong-Shun, cercetător la Chung-Hua Institution for Economic Research.

În ultimii şapte ani au existat trei pene de curent majore în Taiwan, iar insula s-a confruntat cu o serie de întreruperi mai mici în ultimul an.

Recent, în luna aprilie, numai în nordul Taiwanului, s-au înregistrat mai multe pene de curent pe parcursul a trei zile, potrivit rapoartelor locale.

În 2022, au existat 313 incidente de întreruperi de energie electrică. O mare pană de curent în acel an a afectat peste 5 milioane de gospodării, în timp ce o altă pană masivă de curent în 2017 a afectat aproape 7 milioane de gospodării.

„Taiwanul are atât o criză de energie, cât şi, chiar mai important, o criză de electricitate”, a declarat Joseph Webster, senior fellow la Centrul pentru Energie Globală al Atlantic Council.

Consumatorii industriali din Taiwan au reprezentat peste 55% din consumul de electricitate în 2023, potrivit Webster al Atlantic Council. Aceşti consumatori, inclusiv firmele de semiconductori, au adesea nevoie de acces constant şi fiabil la electricitate.

„Dacă Taiwanul este forţat să raţionalizeze mai des energia electrică în viitor din cauza aprovizionării limitate, firmele sale de semiconductori vor avea de suferit”, a adăugat el.

Orice întrerupere a energiei va încetini producţia de cipuri şi va creşte preţurile globale ale semiconductorilor, a spus Webster.

„Criza de energie electrică din Taiwan ar putea produce turbulenţe pe pieţele globale de semiconductori”, a spus el, adăugând că întreruperile ar putea reverbera în întreaga industrie globală.

TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, reprezintă aproximativ 60% din veniturile globale ale turnătoriilor. Compania este parte integrantă în actualul boom al inteligenţei artificiale generative şi se numără printre giganţii din domeniul tehnologiei, precum Apple şi Nvidia.

Se estimează că industria globală de fabricare a semiconductorilor îşi va dubla dimensiunea pieţei din punct de vedere al veniturilor până în 2030 şi este pregătită să consume 237 de terawaţi-oră (TWh) de energie electrică până atunci, potrivit unui raport Greenpeace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.