O femeie cere despăgubiri de 5 milioane USD pentru că îi ia mai mult timp să gătească un produs decât scrie pe ambalaj

O femeie din statul american Florida a dat în judecată un producător de alimente și cere despăgubiri de 5 milioane de dolari pentru că prepararea unui fel de mâncare la cutie durează mai mult decât scrie pe ambalaj.
Pe 18 noiembrie, Amanda Ramirez a dat în judecată compania Kraft Heinz pentru „ambalaje înșelătoare și frauduloase”.

Ramirez spune că prepararea pastelor cu brânză Velveeta la microunde durează mai mult de 3 minute și jumătate, chiar dacă pe ambalaj se spune că sunt „gata în 3 minute și jumătate”. În opinia ei, acest lucru este o „fraudă”.

„Pentru a oferi consumatorilor un produs care chiar să fie „gata în 3 minute și jumătate”, produsul ar trebui să fie gătit în cuptorul cu microunde timp de mai puțin de 3 minute și jumătate, astfel încât toți pașii de preparare să poată fi finalizați în cele 3 minute și jumătate”, se arată în plângerea depusă la un tribunal din Florida.

#mulioane #despagubiri #etichetă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.