O fostă republică sovietică îi închide ușa lui Putin: Blochează Rusia într-un proiect major

În urma războiului declanșat de Putin în Ucraina acum mai mult de 530 de zile, Moscova a fost supusă sancțiunilor Occidentului, cu scopul de a-i diminua capacitatea de luptă.

Acum, o țară fostă sovietică, Turkmenistan, îi închide ușa în nas lui Putin, blocând Rusia din proiectul său de a transporta mai multe gaze spre China.

Turkmenistanul a respins hotărât propunerea Moscovei de a crea o „uniune a gazelor” pentru livrarea de gaze naturale către China folosind conductele existente pe teritoriul său, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe, potrivit NV.

Mesajul spunea că toate cele trei ramuri ale gazoductului Turkmenistan-China sunt complet pline cu gaz extras de Turkmenistan, Kazahstan și Uzbekistan. În mod clar, Ashgabat nu-și dorește să aibă alți parteneri și furnizori prin conductele sale.

Această reacție a fost ca răspuns la propunerea făcută de Ministerul rus de Externe pentru realizarea unei „alianțe trilaterale pentru gaze” care să implice Rusia, Kazahstanul și Uzbekistanul.

Potrivit rapoartelor, Dmitriy Birichevsky, directorul Departamentului de Cooperare Economică al ministerului rus, a declarat că Moscova nu respinge „posibilitatea extinderii cooperării trilaterale în domeniul gazelor” și recunoaște că „și alte țări sunt interesate”.
„Declarația lui Birichevsky ridică, cel puțin, câteva întrebări”, a declarat Myrad Archayev, șeful adjunct al companiei de stat Turkmengaz.

„Ce „oportunități de expansiune” sunt implicate, ce „alte țări” sunt interesate și ce stă, în principiu, în spatele „cooperării trilaterale” în sectorul gazelor naturale?”

„În prezent, trei ramuri ale conductei Turkmenistan-China sunt în funcțiune, furnizând gaze din zăcămintele turkmene din estul și sud-estul țării. Toate cele trei linii, precum și capacitățile de producție care le asigură funcționarea, au fost construite în comun exclusiv de părțile turkmene și chineze – și anume Turkmengaz și compania chineză de petrol și gaze CNPC.”

El a adăugat că aprovizionarea cu gaze din alte țări prin conductă nu este anticipată și planurile de extindere a listei de participanți la proiectul conductei Turkmenistan-China nu sunt incluse în planul actual de distribuție a volumului de gaze.

Turkmenistanul, care a fost republică sovietică în componența URSS-ului, și-a proclamat independența în 1991, a numit declarația Rusiei „o abatere de la normele dreptului internațional și de la practica industriei în sectorul gazelor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turkmenistan #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.