O fostă republică sovietică îi închide ușa lui Putin: Blochează Rusia într-un proiect major

În urma războiului declanșat de Putin în Ucraina acum mai mult de 530 de zile, Moscova a fost supusă sancțiunilor Occidentului, cu scopul de a-i diminua capacitatea de luptă.

Acum, o țară fostă sovietică, Turkmenistan, îi închide ușa în nas lui Putin, blocând Rusia din proiectul său de a transporta mai multe gaze spre China.

Turkmenistanul a respins hotărât propunerea Moscovei de a crea o „uniune a gazelor” pentru livrarea de gaze naturale către China folosind conductele existente pe teritoriul său, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe, potrivit NV.

Mesajul spunea că toate cele trei ramuri ale gazoductului Turkmenistan-China sunt complet pline cu gaz extras de Turkmenistan, Kazahstan și Uzbekistan. În mod clar, Ashgabat nu-și dorește să aibă alți parteneri și furnizori prin conductele sale.

Această reacție a fost ca răspuns la propunerea făcută de Ministerul rus de Externe pentru realizarea unei „alianțe trilaterale pentru gaze” care să implice Rusia, Kazahstanul și Uzbekistanul.

Potrivit rapoartelor, Dmitriy Birichevsky, directorul Departamentului de Cooperare Economică al ministerului rus, a declarat că Moscova nu respinge „posibilitatea extinderii cooperării trilaterale în domeniul gazelor” și recunoaște că „și alte țări sunt interesate”.
„Declarația lui Birichevsky ridică, cel puțin, câteva întrebări”, a declarat Myrad Archayev, șeful adjunct al companiei de stat Turkmengaz.

„Ce „oportunități de expansiune” sunt implicate, ce „alte țări” sunt interesate și ce stă, în principiu, în spatele „cooperării trilaterale” în sectorul gazelor naturale?”

„În prezent, trei ramuri ale conductei Turkmenistan-China sunt în funcțiune, furnizând gaze din zăcămintele turkmene din estul și sud-estul țării. Toate cele trei linii, precum și capacitățile de producție care le asigură funcționarea, au fost construite în comun exclusiv de părțile turkmene și chineze – și anume Turkmengaz și compania chineză de petrol și gaze CNPC.”

El a adăugat că aprovizionarea cu gaze din alte țări prin conductă nu este anticipată și planurile de extindere a listei de participanți la proiectul conductei Turkmenistan-China nu sunt incluse în planul actual de distribuție a volumului de gaze.

Turkmenistanul, care a fost republică sovietică în componența URSS-ului, și-a proclamat independența în 1991, a numit declarația Rusiei „o abatere de la normele dreptului internațional și de la practica industriei în sectorul gazelor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turkmenistan #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.