O iarnă de groază pentru Transnistria! Populația va lupta pentru supraviețuire. Economia se va contracta cu 18% în 2022

19 Dec. 2022, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2022, 17:06 // Actual //  bani.md

Economia regiunii Transnistrene urmează să se contracte cu circa 18% în 2022 și cu circa 2,5% în 2023. Declinul urmează să fie cauzat, preponderent, de reducerea cu circa o treime a volumului producției industriale care reprezintă circa 30% din economia regiunii, pe fundalul reducerii temporare a livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom și, respectiv, a sistării temporare a livrărilor de energie electrică pe malul drept, dar și reducerea activității altor întreprinderi industriale majore, constată publicația „Realitatea economică” a Expert Grup.

Autoritățile din regiune dispun de un spectru limitat de instrumente pentru a interveni în vederea atenuării șocurilor. Chiar și până la crizele din 2022, bugetul regiunii era dezechilibrat: la finele anului 2021, ponderea deficitului bugetar în PIB a constituit circa 12% (nivelul maxim admisibil este de 3%) fiind acoperit din împrumuturi pe intern și finanțare nerambursabilă din partea Federației Ruse.

„În 2022-2023 finanțarea deficitului bugetar va fi extrem de problematică din cauza dificultăților economice din Federația Rusă, criza economică pe intern, dar și reducerea substanțială a încasărilor la buget pe fundalul sistării livrărilor de electricitate pe malul drept, reducerii livrărilor de gaze naturale, încetinirii activității economice și creșterii înclinației spre evaziune fiscală. Spre exemplu, la finele trimestrului 3, 2022, volumul restanțelor de plată la bugetul public al regiunii a crescut cu 16% față de începutul anului, iar numărul întreprinderilor active înregistrate la organele fiscale locale s-au redus cu 15 unități (cifrele neoficiale ar putea fi mai dramatice)”, se mai arată în publicație.

Autoritățile din regiune vor fi nevoite să recurgă la optimizări bugetare în paralel cu înăsprirea presiunii și controalelor fiscale. Având în vedere că presiunea fiscală în regiune este relativ scăzută (ponderea veniturilor bugetare în PIB, la finele anului 2021, a constituit doar 18%, iar volumul restanțelor la plățile fiscale este în creștere, autoritățile din regiune, cel mai probabil, vor majora unele taxe sau impozite, precum și vor intensifica controalele fiscale pentru a determina companiile private să-și onoreze obligațiunile fiscale. Pe partea de optimizări, urmează înghețarea cheltuielilor și investițiilor capitale, optimizarea activității instituțiilor publice, întreruperi de livrări apă caldă, măsuri de economisire a energiei electrice etc. pentru a diminua presiunea pe bugetul regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!