O iarnă de groază pentru Transnistria! Populația va lupta pentru supraviețuire. Economia se va contracta cu 18% în 2022

19 Dec. 2022, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2022, 17:06 // Actual //  bani.md

Economia regiunii Transnistrene urmează să se contracte cu circa 18% în 2022 și cu circa 2,5% în 2023. Declinul urmează să fie cauzat, preponderent, de reducerea cu circa o treime a volumului producției industriale care reprezintă circa 30% din economia regiunii, pe fundalul reducerii temporare a livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom și, respectiv, a sistării temporare a livrărilor de energie electrică pe malul drept, dar și reducerea activității altor întreprinderi industriale majore, constată publicația „Realitatea economică” a Expert Grup.

Autoritățile din regiune dispun de un spectru limitat de instrumente pentru a interveni în vederea atenuării șocurilor. Chiar și până la crizele din 2022, bugetul regiunii era dezechilibrat: la finele anului 2021, ponderea deficitului bugetar în PIB a constituit circa 12% (nivelul maxim admisibil este de 3%) fiind acoperit din împrumuturi pe intern și finanțare nerambursabilă din partea Federației Ruse.

„În 2022-2023 finanțarea deficitului bugetar va fi extrem de problematică din cauza dificultăților economice din Federația Rusă, criza economică pe intern, dar și reducerea substanțială a încasărilor la buget pe fundalul sistării livrărilor de electricitate pe malul drept, reducerii livrărilor de gaze naturale, încetinirii activității economice și creșterii înclinației spre evaziune fiscală. Spre exemplu, la finele trimestrului 3, 2022, volumul restanțelor de plată la bugetul public al regiunii a crescut cu 16% față de începutul anului, iar numărul întreprinderilor active înregistrate la organele fiscale locale s-au redus cu 15 unități (cifrele neoficiale ar putea fi mai dramatice)”, se mai arată în publicație.

Autoritățile din regiune vor fi nevoite să recurgă la optimizări bugetare în paralel cu înăsprirea presiunii și controalelor fiscale. Având în vedere că presiunea fiscală în regiune este relativ scăzută (ponderea veniturilor bugetare în PIB, la finele anului 2021, a constituit doar 18%, iar volumul restanțelor la plățile fiscale este în creștere, autoritățile din regiune, cel mai probabil, vor majora unele taxe sau impozite, precum și vor intensifica controalele fiscale pentru a determina companiile private să-și onoreze obligațiunile fiscale. Pe partea de optimizări, urmează înghețarea cheltuielilor și investițiilor capitale, optimizarea activității instituțiilor publice, întreruperi de livrări apă caldă, măsuri de economisire a energiei electrice etc. pentru a diminua presiunea pe bugetul regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

10 Dec. 2025, 14:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
10 Dec. 2025, 14:51 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII