O iarnă de groază pentru Transnistria! Populația va lupta pentru supraviețuire. Economia se va contracta cu 18% în 2022

Economia regiunii Transnistrene urmează să se contracte cu circa 18% în 2022 și cu circa 2,5% în 2023. Declinul urmează să fie cauzat, preponderent, de reducerea cu circa o treime a volumului producției industriale care reprezintă circa 30% din economia regiunii, pe fundalul reducerii temporare a livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom și, respectiv, a sistării temporare a livrărilor de energie electrică pe malul drept, dar și reducerea activității altor întreprinderi industriale majore, constată publicația „Realitatea economică” a Expert Grup.

Autoritățile din regiune dispun de un spectru limitat de instrumente pentru a interveni în vederea atenuării șocurilor. Chiar și până la crizele din 2022, bugetul regiunii era dezechilibrat: la finele anului 2021, ponderea deficitului bugetar în PIB a constituit circa 12% (nivelul maxim admisibil este de 3%) fiind acoperit din împrumuturi pe intern și finanțare nerambursabilă din partea Federației Ruse.

„În 2022-2023 finanțarea deficitului bugetar va fi extrem de problematică din cauza dificultăților economice din Federația Rusă, criza economică pe intern, dar și reducerea substanțială a încasărilor la buget pe fundalul sistării livrărilor de electricitate pe malul drept, reducerii livrărilor de gaze naturale, încetinirii activității economice și creșterii înclinației spre evaziune fiscală. Spre exemplu, la finele trimestrului 3, 2022, volumul restanțelor de plată la bugetul public al regiunii a crescut cu 16% față de începutul anului, iar numărul întreprinderilor active înregistrate la organele fiscale locale s-au redus cu 15 unități (cifrele neoficiale ar putea fi mai dramatice)”, se mai arată în publicație.

Autoritățile din regiune vor fi nevoite să recurgă la optimizări bugetare în paralel cu înăsprirea presiunii și controalelor fiscale. Având în vedere că presiunea fiscală în regiune este relativ scăzută (ponderea veniturilor bugetare în PIB, la finele anului 2021, a constituit doar 18%, iar volumul restanțelor la plățile fiscale este în creștere, autoritățile din regiune, cel mai probabil, vor majora unele taxe sau impozite, precum și vor intensifica controalele fiscale pentru a determina companiile private să-și onoreze obligațiunile fiscale. Pe partea de optimizări, urmează înghețarea cheltuielilor și investițiilor capitale, optimizarea activității instituțiilor publice, întreruperi de livrări apă caldă, măsuri de economisire a energiei electrice etc. pentru a diminua presiunea pe bugetul regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#econome #transnistria #prabusire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”