O moldoveancă, personajul-cheie în operarea curselor un gigant aerian low-cost din Europa

12 Iun. 2023, 12:56
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
12 Iun. 2023, 12:56 // Oameni şi Idei //  bani.md

Zeci de mii de pasageri aleg an de an cursele Ryanair de la Santander spre nenumărate puncte ale Europei. Iar primul zâmbet pe care îl văd la aeroport, atunci când se apropie de ghișeul gigantului low-cost, este al Ecaterinei Manza, originară din Chișinău, care este o figură cheie în operarea curselor aeriene. Tânăra muncește pe aeroport în calitate de auxiliar la sol sau „azafata de tierra”.

„Istoria vieții mele în Spania începe când eram foarte mică. Am ajuns în Spania la doar 8 ani, împreună cu părinții mei, care au fost sprijinul meu esențial pentru a începe o viață într-o țară total necunoscută. Iar dragostea mea pentru aviație a început când am călcat prima oară pe un aeroport, mă uitam mereu la oamenii care lucrau în interior sau la însoțitorii de bord. Mi-au plăcut dintotdeauna avioanele, mereu mi-a plăcut să zbor, să mă aflu printre nori, ador senzația aceea când avionul decolează. Și în timp ce creșteam, cercetam lumea aviației, mi s-a părut o lume foarte frumoasă și elegantă, pe lângă marea responsabilitate pe care o presupune această vocație. Când am decis să mă înscriu la o academie pentru a deveni însoțitoare de bord, mi-am dat seama și mai mult că este ceea ce îmi place!”, povestește Ecaterina.

Ea spune că drumul spre aviație o fost uneori frustrant și alteori complicat, dar nu trebuie să renunți niciodată, pentru că totul vine, scrie dininimadiasporeiunite.

„Am parcurs o cale lungă, cu multe ore de studiu și efort pentru a promova toate disciplinele de aviație. A trebuit să vorbesc fluent mai multe limbi străine. În aviație, fiecare loc de muncă necesită studii diferite, dar toți trebuie să cunoască în special limbile străine, sunt obligatorii limbi ca engleza, spaniola, franceza și altele. Mai multe limbi vorbite sunt un avantaj pentru fiecare aspirant. De asemenea, trebuie să fii eficient în echipă, să reziști presiunii și să poți gestiona corect situațiile de stres”, mai spune moldoveanca.

„În prezent muncesc ca și „azafata de tierra” sau auxiliar la sol pe Aeroportul Seve Ballesteros, la compania Ryanair. Sarcinile mele sunt: să întâmpin pasagerii, întrucât suntem primul zâmbet pe care pasagerul îl vede; să fac check-in-ul bagajelor,; să efectuez îmbarcarea zborurilor la timp; să verific corectitudinea documentelor, de asemenea – tot ce este relaționat cu securitatea aeroportului și a pasagerilor.”

Ecaterina a vorbit și despre sacrificii.

„Este vorba de orarul zborurilor, curse care întârzie. Nu știi niciodată la ce oră pleci acasă. Știi ora la care vii, dar nu și pe cea la care pleci”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!