O moldoveancă, personajul-cheie în operarea curselor un gigant aerian low-cost din Europa

Zeci de mii de pasageri aleg an de an cursele Ryanair de la Santander spre nenumărate puncte ale Europei. Iar primul zâmbet pe care îl văd la aeroport, atunci când se apropie de ghișeul gigantului low-cost, este al Ecaterinei Manza, originară din Chișinău, care este o figură cheie în operarea curselor aeriene. Tânăra muncește pe aeroport în calitate de auxiliar la sol sau „azafata de tierra”.

„Istoria vieții mele în Spania începe când eram foarte mică. Am ajuns în Spania la doar 8 ani, împreună cu părinții mei, care au fost sprijinul meu esențial pentru a începe o viață într-o țară total necunoscută. Iar dragostea mea pentru aviație a început când am călcat prima oară pe un aeroport, mă uitam mereu la oamenii care lucrau în interior sau la însoțitorii de bord. Mi-au plăcut dintotdeauna avioanele, mereu mi-a plăcut să zbor, să mă aflu printre nori, ador senzația aceea când avionul decolează. Și în timp ce creșteam, cercetam lumea aviației, mi s-a părut o lume foarte frumoasă și elegantă, pe lângă marea responsabilitate pe care o presupune această vocație. Când am decis să mă înscriu la o academie pentru a deveni însoțitoare de bord, mi-am dat seama și mai mult că este ceea ce îmi place!”, povestește Ecaterina.

Ea spune că drumul spre aviație o fost uneori frustrant și alteori complicat, dar nu trebuie să renunți niciodată, pentru că totul vine, scrie dininimadiasporeiunite.

„Am parcurs o cale lungă, cu multe ore de studiu și efort pentru a promova toate disciplinele de aviație. A trebuit să vorbesc fluent mai multe limbi străine. În aviație, fiecare loc de muncă necesită studii diferite, dar toți trebuie să cunoască în special limbile străine, sunt obligatorii limbi ca engleza, spaniola, franceza și altele. Mai multe limbi vorbite sunt un avantaj pentru fiecare aspirant. De asemenea, trebuie să fii eficient în echipă, să reziști presiunii și să poți gestiona corect situațiile de stres”, mai spune moldoveanca.

„În prezent muncesc ca și „azafata de tierra” sau auxiliar la sol pe Aeroportul Seve Ballesteros, la compania Ryanair. Sarcinile mele sunt: să întâmpin pasagerii, întrucât suntem primul zâmbet pe care pasagerul îl vede; să fac check-in-ul bagajelor,; să efectuez îmbarcarea zborurilor la timp; să verific corectitudinea documentelor, de asemenea – tot ce este relaționat cu securitatea aeroportului și a pasagerilor.”

Ecaterina a vorbit și despre sacrificii.

„Este vorba de orarul zborurilor, curse care întârzie. Nu știi niciodată la ce oră pleci acasă. Știi ora la care vii, dar nu și pe cea la care pleci”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldoveanca #Ryanair #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou episod pune pe jar justiția moldovenească. Acesta scoate la iveală un dosar de proporții, cu implicații între procurori, judecători, rețele criminale internaționale și bani dispăruți din Banca de Economii a Moldovei (BEM). Numele-cheie – Alexei Crăciun, un om (boschetar) decedat în 2014, dar actele sale și numele său folosite ani întregi în calitate de persoană interpusă în afaceri dubioase cu protecția directă a fostului procuror de caz și actualul procuror general, Ion Munteanu.

Potrivit documentelor din dosar, „Crăciun a devenit, printr-o hotărâre judecătorească falsificată (dosar nr. 2-16139/13), proprietar al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat împrumuturi de 1,2 milioane de euro (Procuratura Anticorupție, în decembrie 2013, avea informații cine este beneficiarul efectiv al creditului de 1,2 milioane de euro de la BEM. Activitatea criminală nu a fost stopată la acea vreme avem persoana lichidată Alexei Crăciun și alte infracțiuni conexe n.a) milioane euro și 1,7 milioane euro de la BEM, credite nerambursate până în prezent, incluse într-un dosar penal care vizează rețele criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, Gorincioi Alexei, Macari Ilona, precum și alte persoane publice neidentificate la moment de organul de urmărire penală, acționând prin înțelegeri prealabile şi de comun acord întru a obține ilicit beneficii financiare, prin deposedarea de active a proprietarului SRL ,,Proacvacom” Urechi Denis, împărțind rolurile între ei, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile, prin înșelăciune şi abuz de încredere, prin intermediul registratorului de stat Dragomir Ala, au asigurat înregistrarea companiei SRL „Proacvacom” pe o persoana interpusă cu nume Alexei Crăciun, după care, prin utilizarea documentelor fictive în cadrul dosarului civil nr.2-16139/2013, au organizat adoptarea de către judecătorul Budei Nelea pronunțarea unei hotărâri false cu ulterioara punerea în executare a actului judecătoresc de dispoziție care nu corespundea adevărului, fiind lovit de nulitate absolută”.

Dosarul trebuia să fie pornit de Ion Muntean încă în 2015, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul de procurori a investigat 24 de dosare civile false, în care sunt incluse și patru dosare civile false care vizează și familia Damaschin. Infracțiunea constă în sustragerea de active și companii afiliate familiei Damaschin. Prejudiciul cauzat, la ziua de astăzi, este estimat la circa 100 de milioane de lei.

„Dosarul a fost falsificat de grupul de procurori condus de Ion Munteanu. Munteanu a condus cauza penală nr 2010978060 care ar fi falsificat intenționat probe în dosarul penal al ex-judecătorului Iurie Ţurcan, evitând să menționeze că Alexei Crăciun era decedat. Astfel, gruparea ar fi fost împiedicată să fie trasă la răspundere pentru un posibil omor premeditat, conform anchetei inițiate în 2025 de procurorul Tatiana Nadulișneac. Cauza penală 2025960006 trebuia pornită acum zece ani pentru a stopa activitatea criminală a organizației menționate mai sus.

Potrivit actului de pornire a urmăririi penale, faptele comise de rețeaua formată din Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi şi alte persoane publice vizează escrocherie în proporții deosebit de mari (art.190 alin.(5) CP), cu prejudicii estimate la peste 40 milioane lei”, susține omul de afaceri, Alexei Damaschin.

Menționăm că Eduard Tverdohleb și Iurie Drozd, au părăsit Republica Moldova de aproximativ doi ani “pe motive de sănătate”, iar Ion Lambantu este învinuit pe câteva cauze penale aflate în procedură judiciară și în ancheta penală, aflându-se până când la libertate.

Investigația va ajunge și la compania Kelway Trading Limited, o companie cu conturi bancare în România, care aparținea unei rude a fostului procuror Eduard Maşnic. De pe conturile acesteia s-au făcut transferuri pe cardurile salariale ale unor înalți procurori, inclusiv Eduard Harunjen (a primit banii când era Procuror șef la Procuratura Anticorupție n.a) din cadrul Procuraturii Anticorupție și cinci deputați din precedentul Parlament al Republicii Moldova. Datele au fost transmise la Chișinău de autoritățile române prin intermediul DIICOT.

„Am depus plângere la DIICOT în dosarul Platon. La audieri s-a stabilit că Kelway Trading servește unui grup de procurori. Mecanismul funcționa în felul următor: 10% din creditele neperformante, care s-au acordat la BEM, ajungeau pe conturile companiei Kelway Trading”, a declarat Denis Urechi.

Din conturile Kelway Trading au fost plătiți circa 50.000 euro către Proacvacom între anii 2010‒2012, iar în 2013 firma a fost preluată fictiv de Crăciun. Documente bancare, ordonanțe ale CNA și PA confirmă legătura rețelelor criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, cu Finance Trust Management (Belgia), entitate recunoscută civilmente responsabilă în dosarele BEM pe episodul SRL Alexus Plus.

De menționat, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor despre neregulile lui Ion Munteanu. Însă controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii. Recent, la începutul lunii martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a decis pregătirea dezbaterilor judiciare pe cazul Munteanu într-un proces de contencios administrativ inițiat de Alexei Damaschin. Acesta solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a respins plângerea împotriva lui Ion Munteanu. Judecătoarea Diana Stănilă, raportor al cauzei, a admis validitatea procedurii și a solicitat CSP să transmită toate documentele și pozițiile oficiale privind motivarea respingerii.

Redacția BANI.MD l-a contactat telefonic pe Procurorul General, Ion Munteanu, însă până la momentul publicării acestui material, acesta nu a răspuns. Redacția va publica dreptul la replică al procurorului, în cazul în care acesta îl va solicita.