O moldoveancă, printre cele 100 cele mai puternice femei din businessul românesc

Cu o experienţă de 25 ani în telecomunicaţii, moldoveanca Ludmila Climoc este chief executive officer al Orange România din 2016. Sub conducerea ei, compania a trecut prin etape importante, cu impact pozitiv pe piaţa autohtonă de telecom şi în dezvoltarea economiei locale.

„Oamenii din jur, cei din echipele Orange şi ceea ce realizez alături de aceştia mă motivează şi mă inspiră mereu. Suntem privilegiaţi să lucrăm pentru o industrie care e coloana vertebrală a economiei digitale şi este captivant, dinamic, dar şi provocator, în acelaşi timp, să fim un facilitator al transformării digitale, ce furnizează conectivitate, reduce decalajul digital şi sprijină afacerile în călătoria lor digitală”, susține Climoc, citată de businessmagazin.ro.

Climoc are o experiență de peste 20 ani în domeniul telecomunicațiilor. Ea și-a început cariera la Orange Republica Moldova, unde a condus numeroase proiecte și lansări comerciale importante. În 2008, ea a fost promovată din poziția de director de vânzări în cea de director general.

Sub conducerea sa, Orange Moldova și-a dublat baza de clienți, la peste 2,6 milioane. Operatorul este liderul pieței de profil din Republica Moldova.

Orange România este liderul pieței locale de telefonie mobilă, cu peste 10 milioane de clienți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#climoc #orange #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.