O nouă criză amenință Moldova! Moldovagaz nu are bani pentru achitarea metanului rusesc

Achitarea TVA de către Moldovagaz a fost amânată până la 30 septembrie, potrivit deciziei Comisiei Situații Excepționale.

Este vorba de amânarea plății TVA pentru importul de gaze din perioada lunilor aprilie – iulie.

Un calcul estimativ relevă că scutirea de TVA care se cifrează la circa 165 mil. de lei ar ajunge doar pentru acoperirea plăților pentru o singură lună. Or, acest lucru nu scapă compania de dificultățile financiare în care s-a pomenit.

În prezent, moldovenii achită pentru metrul cub de gaz 23 de lei, după ce ANRE a aprobat majorarea cu 23,5 % a tarifelor urmare a solicitării Moldovagaz pe fundalul scumpirii achizției de metan de la Gazprom. Pentru luna august Moldovagaz achită 1459 USD pentru mia de metri cubi, iar pentru luna septembrie prețul prognozat este de 1692 USD .

Alexandru Șevciuc, membrul Consiliului de Administrație de la Moldovagaz susține că tariful aprobat de ANRE nu este suficient pentru acoperirea devierilor financiare, care în prezent, doar din achizția gazului, se cifrează la 959 mil. de lei, iar la sfârșit de an vor ajunge la 3,9 miliarde de lei.

„Prețul gazului stabilit de ANRE este de 899 USD, dar în luna august Moldovagaz cumpără la un preț de 1459 per mia de metri cubi, iar pentru luna septembrie prețul estimat este de 1692 USD pentru mia de metri cubi”, a punctat Șevciuc.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#metan plati #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.