O țară cere Chinei să oprească efectuarea testelor anale pentru depistarea COVID-19 la intrarea în țară

02 Mart. 2021, 16:18
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 16:18 // Au Bani //  Realitatea.md

Japonia a cerut autorităților chineze să nu mai facă teste anale pentru dipistarea Covid-19 cetățenilor săi atunci când intră în China. Unii cetățeni japonezi s-au plâns că procedura i-a afectat psihologic, spun oficialii.

China, care a controlat în mare măsură virusul, a început să efectueze tampoane anale în luna ianuarie.„Unii japonezi au raportat ambasadei noastre din China că au primit teste de tamponare anală, ceea ce a cauzat un mare impact psihologic”, a declarat secretarul șef al cabinetului Katsunobu Kato.

Nu se știe câți cetățeni japonezi au primit astfel de teste, a adăugat el. Testele sunt utilizate pe unii dintre cei aflați în carantină sau care intră în China, a mai spus Kato.

China nu a răspuns până în momentul de față la solicitarea Japoniei, însă cererea a fost efectuată prin intermediul Ambasadei Japoniei la Beijing.

Mai mult de atât, săptămâna trecută, presa americană a raportat că și unii diplomați americani s-au plâns de această procedură. China însă a negat că i-ar fi supus pe americani unor astfel de teste.

Unele orașe din China au introdus metoda de testare cu tampoane anale, experții locali susținând că pot „crește rata de detectare a persoanelor infectate”. La momentul lansării lor, mass-media de stat a raportat că aceste teste sunt „controversate în rândul experților” și că au fost mult mai puțin eficiente decât testele cu colectare din căile respiratorii superioare, cea din urmă fiind cea mai utilizată, deoarece se crede că majoritatea oamenilor contactează virusul pe cale orală au spus ei.

10 Apr. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!