După invazia declanșată de Putin în Ucraina acum un an, Suedia și Finlanda au hotărât în mai 2022 să renunțe la statutul lor de țări neutre și să facă cerere pentru aderarea la NATO. Însă, de atunci o țară membră, Turcia, blochează extinderea alianței, făcând mai degrabă jocul lui Putin, decât al organizației nord-atlantice.
Putin este interesat ca cele două state nordice să nu intre în NATO, deoarece alianța și-ar mări în acest fel granița sa cu Rusia cu peste 1.200 de kilometri. Astfel, președintele rus se folosește de prietenia sa cu omologul său turc, Recep Erdogan, pentru a-și pune în practică tactica sa de fisurare a alianței, potrivit CNN.
Oficial, președintele turc Recep Erdogan se opune aderării Suediei și Finlandei pe ceea ce el susține că sunt motive de securitate. Turcia susține că ambele țări, deși în special Suedia, găzduiesc militanți din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup terorist desemnat de Turcia, Suedia, Statele Unite și Europa. Erdogan spune că și-ar dori ca acești indivizi să fie extrădați; Suedia a precizat clar că acest lucru nu se va întâmpla.
Turcia nu este singura națiune care blochează această mișcare: Ungaria nu a reușit să ratifice deocamdată aderarea nordicilor, ceea ce tulbură și mai mult apele. Cu toate acestea, în acest moment, aducerea Turciei de partea pozitivă a procesului de aderare a celor țări, este considerată o prioritate.
Diplomații NATO sunt împărțiți, iar unii cred că Turcia nu se va clinti înainte de summitul din iulie 2024. În ambele tabere de gândire se află alegerile din Turcia din acest an, percepute drept cea mai mare amenințare politică, cu care s-a confruntat Erdogan în ultimii ani.
„Imaginea pe care și-a creat-o despre un om puternic care obține rezultate pentru poporul turc a fost spulberată”, explică Gonul Tol de la programul Turcia al Institutului din Orientul Mijlociu. „Există o mulțime de sentimente anti-Occident și anti-kurd în Turcia în acest moment. Acesta este un subiect bun pentru el să-și bată toba, iar o întoarcere dramatică l-ar face doar să arate mai slab”. Tol crede că există și alte motive pentru care Erdogan nu vrea să-l supere pe președintele rus Vladimir Putin.
Unitatea NATO este zdruncinată de Turcia
„Rusia a fost un colac de salvare din punct de vedere economic pentru Turcia, după ce alte națiuni au impus sancțiuni pentru activitățile lor în Siria, cooperarea lor militară cu Rusia și alte activități ostile”, explică Tol. „Fără banii ruși, Erdogan nu ar fi putut să majoreze salariile sau să ofere sprijin financiar studenților. El promite acum reconstrucție în masă, după cutremur. Deci Rusia este încă un partener atractiv pentru Erdogan”.
La fel ca mulți oficiali occidentali, Tol consideră că pretențiile turcești despre Suedia și Finlanda care găzduiesc teroriști oferă o acoperire perfectă pentru ca Erdogan să nu se implice într-un moment politic nepotrivit în problema NATO.
Totuși optimiștii cred că, în final, Turcia va renunța la poziția sa de neclintit în privința aderării Suediei și Finlandei la NATO. Pentru ca acest lucru să se întâmple, oficialii se pregătesc ca Turcia să facă cereri mai realiste decât predarea persoanelor pe care le consideră a fi teroriști, cum ar fi ridicarea sancțiunilor de către SUA, permițând Turciei să cumpere avioanele de luptă pe care țara trebuie să le ofere forțele sale aeriene.
Alți experți de la NATO spun că șansele ca Erdogan să-și schimbe poziția înainte de summitul din 11 iulie sunt zero. „Cred că este din ce în ce mai probabil ca Finlanda să se rupă de Suedia și să devină membră singură”, a declarat un diplomat NATO.
Mai mulți oficiali și diplomați NATO au declarat pentru CNN că pericolul privind blocarea realizată de Turcia alimentează narațiunea Kremlinului că Occidentul și NATO sunt împărțite. Până când se va ajunge la un acord, viitorul alianței rămâne oarecum în aer.