Occidentul trage linie: Rusia are 30 de zile sau noi sancțiuni vin

Înalți oficiali europeni poartă negocieri intense cu administrația Statelor Unite pentru finalizarea unui acord privind un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, transmite Bloomberg, citând surse familiare cu discuțiile. Propunerea urmează să fie prezentată părților implicate în conflict, iar în cazul în care Rusia o va respinge, vor fi impuse noi sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Potrivit surselor citate, planul se află încă într-o fază preliminară, iar detaliile finale depind de deciziile administrației americane. Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat pe rețeaua Truth Social că, dacă armistițiul nu va fi respectat, Washingtonul și aliații săi vor introduce un nou pachet de sancțiuni menite să limiteze capacitatea de război a Rusiei.

„Dacă încetarea focului nu va fi respectată, SUA și partenerii noștri vor impune noi sancțiuni”, a scris liderul american.

În semn de sprijin pentru inițiativa de pace, liderii Franței, Germaniei, Poloniei și Regatului Unit vor merge sâmbătă la Kiev. Într-o declarație comună emisă vineri, aceștia au transmis un mesaj ferm Kremlinului:

„Până când Rusia nu va accepta un armistițiu durabil, vom continua să exercităm presiune asupra mașinii sale de război. Împreună cu SUA, cerem Moscovei să accepte o încetare completă și necondiționată a focului pentru 30 de zile, pentru a crea spațiu pentru negocieri privind o pace justă și durabilă.”

Vizita la Kiev este percepută ca un semnal de unitate transatlantică în sprijinul Ucrainei și ca un test pentru disponibilitatea Rusiei de a face un pas înapoi în fața unei posibile escaladări diplomatice și economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #PACE #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.

Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.

Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.

Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.

Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.

Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.