ODIMM, USAID şi Guvernul Suediei au semnat un Acord pentru digitalizarea mediului de afaceri din Republica Moldova

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, au semnat astăzi un Acord de parteneriat pentru sprijinirea digitalizării mediului de afaceri din Republica Moldova.

Așadar, Acordul de parteneriat va susține și va contribui la modernizarea și competitivitatea IMM-urilor, transformarea digitală și implementarea inovațiilor digitale în activitatea antreprenorială din Republica Moldova.

Obiectivul Acordului este dezvoltarea și implementarea programelor de suport a IMM-urilor moldovenești în vederea creării produselor și serviciilor inovatoare pentru a crește competitivitatea, eficiența, sustenabilitatea și productivitatea atât pe piața locală, cât și externă.

Astfel, în perioada 2022-2026 partenerii își propun dezvoltarea și implementarea a 2 programe naționale:

Dezvoltarea și implementarea unui Program de transformare digitală a IMM-urilor;
Dezvoltarea, lansarea și implementarea unui Program de susținere a inovațiilor digitale și a startup-urilor tehnologice.

„Inovația digitală constituie un factor cheie în transformarea proceselor economice, locurilor de muncă și a societății în ansamblu, contribuind la reducerea decalajului social și economic. Trebuie să ne încadrăm în acest trend internațional. În acest sens, ne dorim ca toate oportunitățile și posibilitățile care se deschid într-o economie și societate digitală să fie accesibile și utilizate de către cetățeni și oameni de afaceri din Republica Moldova. Moldova dispune de toate resursele necesare pentru crearea unui viitor digital la noi acasă”, a declarat Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

La eveniment a fost prezent și Scott Hocklander, şeful Misiunii USAID în Moldova care a subliniat importanța investițiilor în inovații și soluții digitale.

„USAID este mândră să ofere, în 2022, asistență de peste 5 milioane de lei pentru a pilota programe ambițioase la nivel național, axate pe digitalizare, inovare și antreprenoriat, împreună cu Ministerul Economiei și ODIMM. În contextul întreruperii lanțurilor de aprovizionare, a creșterii costurilor la energie, a sporirii inflației și a incertitudinilor economice continue, IMM-urile trebuie – mai mult ca niciodată – să găsească modalități de a reduce costurile și de a îmbunătăți eficiența, productivitatea și sustenabilitatea. Investiția în inovații și soluții digitale ca răspuns la aceste provocări – precum ar fi managementul lanțului de aprovizionare, comerțul electronic, automatizare şi fabricarea inteligentă, promovare şi marketing digital și promovare pentru atragerea clienților – va crește rezilienţa și competitivitatea afacerilor din Republica Moldova, nu doar în fața crizei actuale, ci şi pentru economia viitorului”, a declarat Scott Hocklander.

La rândul său, Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM a menționat că susținerea digitalizării va contribui la dezvoltarea antreprenoriatului în țara noastră și va spori competitivitatea.

„IMM-urile din Moldova au nevoie de expertiză și mentorat pentru a conștientiza necesitatea investițiilor în tehnologii digitale și inovatoare. Acest parteneriat va aduce plus valoare mediului de afaceri din Moldova, contribuind la creșterea culturii antreprenoriale, a nivelului de digitalizare, transferului tehnologic, know how-ului și, nu în ultimul rând, a competitivității agenților economici pe piețele locale și internaționale. Prin implementarea celor două inițiative ambițioase din domeniul digitalizării, ne propunem conectarea sectorului ÎMM cu cel al inovațiilor pentru a asigura o sinergie între cerere și ofertă. Sunt convins că împreună vom reuși să obținem rezultate palpabile.”

#odimm #antreprenoriat #USAID #digitalizare #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.