ODIMM, USAID şi Guvernul Suediei au semnat un Acord pentru digitalizarea mediului de afaceri din Republica Moldova

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, au semnat astăzi un Acord de parteneriat pentru sprijinirea digitalizării mediului de afaceri din Republica Moldova.

Așadar, Acordul de parteneriat va susține și va contribui la modernizarea și competitivitatea IMM-urilor, transformarea digitală și implementarea inovațiilor digitale în activitatea antreprenorială din Republica Moldova.

Obiectivul Acordului este dezvoltarea și implementarea programelor de suport a IMM-urilor moldovenești în vederea creării produselor și serviciilor inovatoare pentru a crește competitivitatea, eficiența, sustenabilitatea și productivitatea atât pe piața locală, cât și externă.

Astfel, în perioada 2022-2026 partenerii își propun dezvoltarea și implementarea a 2 programe naționale:

Dezvoltarea și implementarea unui Program de transformare digitală a IMM-urilor;
Dezvoltarea, lansarea și implementarea unui Program de susținere a inovațiilor digitale și a startup-urilor tehnologice.

„Inovația digitală constituie un factor cheie în transformarea proceselor economice, locurilor de muncă și a societății în ansamblu, contribuind la reducerea decalajului social și economic. Trebuie să ne încadrăm în acest trend internațional. În acest sens, ne dorim ca toate oportunitățile și posibilitățile care se deschid într-o economie și societate digitală să fie accesibile și utilizate de către cetățeni și oameni de afaceri din Republica Moldova. Moldova dispune de toate resursele necesare pentru crearea unui viitor digital la noi acasă”, a declarat Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

La eveniment a fost prezent și Scott Hocklander, şeful Misiunii USAID în Moldova care a subliniat importanța investițiilor în inovații și soluții digitale.

„USAID este mândră să ofere, în 2022, asistență de peste 5 milioane de lei pentru a pilota programe ambițioase la nivel național, axate pe digitalizare, inovare și antreprenoriat, împreună cu Ministerul Economiei și ODIMM. În contextul întreruperii lanțurilor de aprovizionare, a creșterii costurilor la energie, a sporirii inflației și a incertitudinilor economice continue, IMM-urile trebuie – mai mult ca niciodată – să găsească modalități de a reduce costurile și de a îmbunătăți eficiența, productivitatea și sustenabilitatea. Investiția în inovații și soluții digitale ca răspuns la aceste provocări – precum ar fi managementul lanțului de aprovizionare, comerțul electronic, automatizare şi fabricarea inteligentă, promovare şi marketing digital și promovare pentru atragerea clienților – va crește rezilienţa și competitivitatea afacerilor din Republica Moldova, nu doar în fața crizei actuale, ci şi pentru economia viitorului”, a declarat Scott Hocklander.

La rândul său, Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM a menționat că susținerea digitalizării va contribui la dezvoltarea antreprenoriatului în țara noastră și va spori competitivitatea.

„IMM-urile din Moldova au nevoie de expertiză și mentorat pentru a conștientiza necesitatea investițiilor în tehnologii digitale și inovatoare. Acest parteneriat va aduce plus valoare mediului de afaceri din Moldova, contribuind la creșterea culturii antreprenoriale, a nivelului de digitalizare, transferului tehnologic, know how-ului și, nu în ultimul rând, a competitivității agenților economici pe piețele locale și internaționale. Prin implementarea celor două inițiative ambițioase din domeniul digitalizării, ne propunem conectarea sectorului ÎMM cu cel al inovațiilor pentru a asigura o sinergie între cerere și ofertă. Sunt convins că împreună vom reuși să obținem rezultate palpabile.”

#odimm #antreprenoriat #USAID #digitalizare #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.