ODIMM, USAID şi Guvernul Suediei au semnat un Acord pentru digitalizarea mediului de afaceri din Republica Moldova

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, au semnat astăzi un Acord de parteneriat pentru sprijinirea digitalizării mediului de afaceri din Republica Moldova.

Așadar, Acordul de parteneriat va susține și va contribui la modernizarea și competitivitatea IMM-urilor, transformarea digitală și implementarea inovațiilor digitale în activitatea antreprenorială din Republica Moldova.

Obiectivul Acordului este dezvoltarea și implementarea programelor de suport a IMM-urilor moldovenești în vederea creării produselor și serviciilor inovatoare pentru a crește competitivitatea, eficiența, sustenabilitatea și productivitatea atât pe piața locală, cât și externă.

Astfel, în perioada 2022-2026 partenerii își propun dezvoltarea și implementarea a 2 programe naționale:

Dezvoltarea și implementarea unui Program de transformare digitală a IMM-urilor;
Dezvoltarea, lansarea și implementarea unui Program de susținere a inovațiilor digitale și a startup-urilor tehnologice.

„Inovația digitală constituie un factor cheie în transformarea proceselor economice, locurilor de muncă și a societății în ansamblu, contribuind la reducerea decalajului social și economic. Trebuie să ne încadrăm în acest trend internațional. În acest sens, ne dorim ca toate oportunitățile și posibilitățile care se deschid într-o economie și societate digitală să fie accesibile și utilizate de către cetățeni și oameni de afaceri din Republica Moldova. Moldova dispune de toate resursele necesare pentru crearea unui viitor digital la noi acasă”, a declarat Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

La eveniment a fost prezent și Scott Hocklander, şeful Misiunii USAID în Moldova care a subliniat importanța investițiilor în inovații și soluții digitale.

„USAID este mândră să ofere, în 2022, asistență de peste 5 milioane de lei pentru a pilota programe ambițioase la nivel național, axate pe digitalizare, inovare și antreprenoriat, împreună cu Ministerul Economiei și ODIMM. În contextul întreruperii lanțurilor de aprovizionare, a creșterii costurilor la energie, a sporirii inflației și a incertitudinilor economice continue, IMM-urile trebuie – mai mult ca niciodată – să găsească modalități de a reduce costurile și de a îmbunătăți eficiența, productivitatea și sustenabilitatea. Investiția în inovații și soluții digitale ca răspuns la aceste provocări – precum ar fi managementul lanțului de aprovizionare, comerțul electronic, automatizare şi fabricarea inteligentă, promovare şi marketing digital și promovare pentru atragerea clienților – va crește rezilienţa și competitivitatea afacerilor din Republica Moldova, nu doar în fața crizei actuale, ci şi pentru economia viitorului”, a declarat Scott Hocklander.

La rândul său, Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM a menționat că susținerea digitalizării va contribui la dezvoltarea antreprenoriatului în țara noastră și va spori competitivitatea.

„IMM-urile din Moldova au nevoie de expertiză și mentorat pentru a conștientiza necesitatea investițiilor în tehnologii digitale și inovatoare. Acest parteneriat va aduce plus valoare mediului de afaceri din Moldova, contribuind la creșterea culturii antreprenoriale, a nivelului de digitalizare, transferului tehnologic, know how-ului și, nu în ultimul rând, a competitivității agenților economici pe piețele locale și internaționale. Prin implementarea celor două inițiative ambițioase din domeniul digitalizării, ne propunem conectarea sectorului ÎMM cu cel al inovațiilor pentru a asigura o sinergie între cerere și ofertă. Sunt convins că împreună vom reuși să obținem rezultate palpabile.”

#odimm #antreprenoriat #USAID #digitalizare #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija arată că piața sulfatului de amoniu din Republica Moldova rămâne puternic dependentă de importuri, în lipsa unor capacități locale de producție. În 2025, în țară au fost importate 31,4 mii tone de sulfat de amoniu în valoare de 179,1 milioane lei, la un preț mediu de 5.703 lei pe tonă.

Datele arată o sezonalitate pronunțată. Cea mai intensă lună a fost noiembrie, când au fost aduse 9,4 mii tone, echivalentul a 30% din importul anual. August și februarie au fost, de asemenea, luni cu volume ridicate, fiecare cu aproximativ 15% din totalul anual. În contrast puternic, perioada martie–mai a înregistrat importuri aproape simbolice, sub 130 de tone cumulat. În aprilie s-a înregistrat și cel mai mare preț al anului, 12.528 lei pe tonă, de peste două ori peste media anuală, ceea ce indică livrări speciale sau partizi foarte mici la costuri ridicate.

La nivel de prețuri, cele mai competitive luni au fost iulie și septembrie, când tona de sulfat de amoniu a costat între 5.379 și 5.450 lei. Diferența dintre maximul din aprilie și minimul din septembrie a depășit 130%, evidențiind volatilitatea accentuată a pieței.

Din punct de vedere geografic, Rusia domină clar structura importurilor. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 17,6 mii tone, în valoare de 99,3 milioane lei, ceea ce reprezintă 56% din volumul total și 55,5% din valoare. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 5.644 lei pe tonă, ușor sub media pieței, fapt care confirmă competitivitatea ofertei estice.

Pe poziția a doua se situează China, cu 12,5 mii tone și o cotă de aproape 40% din piață. Împreună, Rusia și China asigură 95,7% din importurile Moldovei, ceea ce indică o dependență critică de aceste două direcții. Alternativele europene au o pondere marginală și sunt considerabil mai scumpe. De exemplu, produsul din România a fost importat la un preț mediu de 8.627 lei pe tonă, cu peste 50% mai mult decât media pieței, iar livrările din UE au atins 10.455 lei pe tonă, cu 83% peste nivelul mediu.

La nivelul companiilor importatoare, piața este concentrată. 19 firme au realizat importuri, însă primele trei – Piramida-Market SRL, Carvidon-Trade SRL și Agrostoc Ci SRL – controlează aproape 67% din volum. Liderul pieței, Piramida-Market SRL, a importat 8,9 mii tone, dintre care 97% provin din Rusia. Carvidon-Trade SRL este orientată integral spre furnizorii ruși, în timp ce Agrostoc Ci SRL se bazează aproape exclusiv pe China.

Analiza arată că piața moldovenească a sulfatului de amoniu este caracterizată de o structură oligopolistă, cu o dependență majoră de importurile din Rusia și China. Diferențele de preț între importatori ajung la peste 20%, chiar și atunci când lucrează cu aceleași țări de origine, ceea ce sugerează variații semnificative în condițiile contractuale și logistica utilizată.

Concluzia economistului este că vulnerabilitatea strategică a sectorului agricol rămâne ridicată, în condițiile în care peste jumătate din necesarul de sulfat de amoniu este acoperit din Rusia, iar aproape întreaga piață depinde de doar două surse externe. Evoluțiile din 2026 vor depinde de contextul geopolitic, costurile logistice și cursul valutar, iar fără diversificare, riscurile structurale vor persista.