Ofensivă economică și militară: Franța cere confiscarea banilor ruși și o apărare independentă

13 Mart. 2025, 10:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Mart. 2025, 10:29 // Actual //  Ursu Victor

Deputaţii francezi au adoptat miercuri o rezoluţie pentru creşterea sprijinului pentru Ucraina, care include un apel la confiscarea activelor ruseşti îngheţate, o măsură la care guvernul se opune.

Parlamentul francez a fost divizat pe această temă, ca şi pe cea a construirii unui sistem european de apărare şi a sprijinirii aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, în timpul dezbaterilor uneori aprinse, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În cele din urmă, textul a fost adoptat cu 288 de voturi pentru şi 54 împotrivă, în special cu sprijinul deputaţilor macronişti, socialişti şi ecologişti, precum şi al partidelor de dreapta Les Républicains şi Horizons.

Deputaţii din La France insoumise (LFI, extrema stângă) şi comuniştii au votat împotrivă, în timp ce extrema dreaptă Rassemblement National (RN) s-a abţinut.

Adoptarea acestui text intervine într-un moment de frământare geopolitică, marcat de accelerarea negocierilor de pace, odată cu acordul Ucrainei faţă de o propunere americană de încetare a focului cu Rusia pentru 30 de zile.

Rezoluţia are în esenţă o valoare simbolică, dar deputaţii francezi speră că le va permite să influenţeze linia guvernului. Rezoluţia invită UE, NATO şi „alte ţări aliate” să continue şi să îşi sporească sprijinul politic, economic şi militar pentru Ucraina”. De asemenea, deputaţii au modificat textul pentru a solicita UE „să construiască o apărare europeană independentă”.

Însă subiectul activelor ruseşti în special a ieşit în evidenţă, într-un moment în care în Europa se fac tot mai multe apeluri pentru confiscarea acestora. Textul final „îndeamnă Uniunea Europeană şi statele sale membre să procedeze fără întârziere la confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi imobilizate (…), pentru a finanţa sprijinul militar acordat Ucrainei în rezistenţa şi reconstrucţia sa”.

Deputaţii LFI şi RN s-au opus ideii, despre care au spus că încalcă dreptul internaţional. Potrivit deputatului grupului independent Liot Laurent Mazaury (Liot), raportor al textului, „dreptul cutumiar” permite utilizarea activelor dacă acestea sunt „consacrate în mod corespunzător sprijinului pentru Ucraina şi reconstrucţiei Ucrainei”, fără a fi vorba de o altă utilizare a acestora.

Veniturile generate de activele ruseşti sunt deja utilizate pentru a ajuta Kievul. Însă confiscarea totală a acestor active ridică probleme juridice şi problema precedentului economic pe care această mişcare ar putea-o reprezenta pentru investitorii străini, a declarat Benjamin Haddad, ministrul pentru Europa.

LFI şi RN au acuzat, de asemenea, că rezoluţia transmite un mesaj belicos. Aceasta „va alimenta ostilităţile şi poartă în ea seminţele unui nou război”, a afirmat deputata Sophia Chikirou. „Când votaţi pentru război, trebuie să fiţi capabili să mergeţi şi să îl purtaţi. Aveţi deputaţi? Demisionaţi când intrăm în război şi mergeţi pe front”, a declarat deputatul RN Marc de Fleurian.

„Vrem ca Uniunea Europeană să fie puternică tocmai pentru a opri războiul, pentru a apăra Ucraina”, a replicat Patrick Mignola, ministrul pentru relaţiile cu Parlamentul. Marine Le Pen, fondatoarea RN, declarase marţi că se opune rezoluţiei din cauza unui paragraf privind aderarea Ucrainei la UE. Versiunea finală a textului solicită UE să „însoţească procesul de aderare”.

Alte puncte care au dat naştere la dezbateri au fost problema importurilor de gaze ruseşti de către ţările UE şi prezenţa soldaţilor francezi pe teritoriul ucrainean în cazul unui acord de pace.

Textul final modificat „încurajează guvernul francez şi partenerii săi europeni să studieze posibilitatea desfăşurării de forţe europene de menţinere a păcii în Ucraina”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 10:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce 4,78 miliarde de lei pentru drumuri în anul 2027, cu aproximativ 337 de milioane de lei mai mult decât în 2026. Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor, finanțarea infrastructurii rutiere va crește cu 7,6%, iar banii urmează să fie direcționați către întreținerea, reparația, modernizarea și reconstrucția drumurilor naționale.

Datele din proiectul de lege arată că pentru programul „Dezvoltarea drumurilor” sunt prevăzute 4,775 miliarde de lei, comparativ cu 4,439 miliarde de lei în bugetul precizat pentru 2026.

Din suma totală, Fondul rutier va beneficia de 2,675 miliarde de lei. Proiectul stabilește că defalcările anuale din accizele la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 60,38% din volumul total al acestora.

O componentă  a finanțării o reprezintă proiectele de infrastructură rutieră realizate cu sprijinul partenerilor externi. În bugetul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale sunt prevăzute 1,038 miliarde de lei pentru investiții capitale în dezvoltarea drumurilor.

Printre proiectele care urmează să beneficieze de finanțare se numără reconstrucția drumului R34 Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești, pentru care sunt rezervate 130 de milioane de lei, precum și construcția drumului de ocolire a orașului Cimișlia, cu o alocare de 110 milioane de lei.

Alte 190 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reconstrucția drumului M5, care traversează țara pe direcția frontiera cu Ucraina–Criva–Bălți–Chișinău–Tiraspol–frontiera cu Ucraina.

Pentru modernizarea sectorului al doilea al drumului de centură al municipiului Chișinău sunt planificate 40 de milioane de lei, iar pentru reconstrucția drumului M1, pe traseul frontiera cu România–Leușeni–Chișinău–Dubăsari–frontiera cu Ucraina, alte 50 de milioane de lei.

Proiectul „Conectivitate rurală în Moldova” beneficiază de o finanțare de 368,2 milioane de lei. Din această sumă, 70 de milioane de lei sunt destinate reconstrucției drumului de acces spre postul vamal Leușeni, iar 60 de milioane de lei construcției drumului de acces spre postul vamal Ungheni.

Tot în cadrul acestui proiect sunt prevăzute câte 100 de milioane de lei pentru reconstrucția coridoarelor rutiere 8 și 24, precum și 38,2 milioane de lei pentru coridorul 5.

În ceea ce privește întreținerea drumurilor, propunerile pentru Fondul rutier indică 1,536 miliarde de lei pentru lucrări de întreținere, inclusiv 517,3 milioane de lei pentru întreținerea curentă pe timp de vară și 402,2 milioane de lei pentru întreținerea drumurilor în perioada de iarnă.

Separat, sunt planificate 573,8 milioane de lei pentru reparațiile capitale ale drumurilor și podurilor, precum și 170 de milioane de lei pentru alte lucrări de reparație.

Bugetul pentru 2027 prevede, în ansamblu, cheltuieli de 112,26 miliarde de lei și venituri de 92,33 miliarde de lei, cu un deficit estimat la 19,93 miliarde de lei.