Oligarhii ruşi sunt disperaţi: Mega-iahturile acestora străbat oceanele în lung şi-n lat pentru adăpost de sancţiuni

Înanite ca mega-iahtul Amadea de 325 milioane de dolari a fost aruncat într-un conflict juridic în Pacificul de sud, vasul de lux despre care guvernul american susţine că aparţine miliardarului Suleiman Kerimov a pornit într-o călătorie de 18 zile din Caraibe către Fiji, factura pentru carburanţi depăşind probabil 500.000 de dolari, scrie Bloomberg.

Există speculaţii că super-iahtul se îndrepta către portul rus Vladivostok înainte ca autorităţile din Fiji să preia controlul asupra sa la solicitarea oficialilor americani.

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, SUA şi aliaţii săi au lansat runde de sancţiuni financiare menită să penalizeze sute de oligarhi şi magnaţi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin. Diverse guverne au luat în vizor vilele, avioanele şi bărcile de agreement ale mogulilor ruşi, preluând controlul asupra a mai mult de 12 mega-iahturi de ordinul milioanelor de dolari.

În acest context, vasele de lux au început să străbată oceanele grăbindu-se către locaţii cu mai puţine şanse de a impune sau pune în aplicare sancţiuni. Împreună cu Spire Global, o firmă ce foloseşte nanosateliţi pentru colectarea de date, Bloomberg News a urmărit cele mai lungi curse ale iahturilor având legătură cu magnaţii ruşi de pe lista sancţiunilor.

De la invadarea Ucrainei, Amadea a realizat cea mai lungă călătorie, iar cel puţin alte cinci super-iahturi au înregistrat călătorii de aproximativ 5.000 de mile nautice în căutare de destinaţii sigure, inclusiv din Turcia şi Rusia.

“În ultimele luni, iahturile oligarhilor ruşi sancţionaţi au călătorit către locuri în care nu au mai fost şi au străbătut mai multe mile decât o fac de obicei”, arată Simao Oliveira, care a dezvolat aplicaţia de monitorizare a iahturilor.

Amadea a călătorit aproximativ 8.358 de mile nautice din 24 februarie, aproape jumătate din totalul de mile străbătute în ultimul an.

SUA au confiscat mega-iahtul despre care spun că aparţine miliardarului rus Suleiman Kerimov pentru încălcarea legislaţiei americane, inclusiv pentru spălare de bani şi conspiraţie, lansând un avertisment adresat altor oligarhi, potrivit căruia “nu există ascunzătoare” pentru activele lor.

Reprezentanţii proprietarului înregistrat al navei contestă decizia Curţii Înalte din Fiji prin care a permis autorităţilor americane şi locale să o confişte, argumentând că aceasta nu aparţine lui Kerimov.

“Acest caz ar trebui să transmită tuturor oligarhilor ruşi corupţi că nu se pot ascunde, nici măcar în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii”, a declarat viceprocurorul general american Lisa Monaco.

Totuşi, cazul Amadea arată că astfel de acţiuni nu vor fi uşoare, putând rezulta în dispute juridice pentru a se demonstra cine deţine activele de ordinul milioanelor de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oligarhi #iahturi #ruși

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.