OMC: Comerţul mondial ar putea creşte cu 3% în 2025, dacă conflictele din Orientul Mijlociu vor fi ținute sub control

Organizaţia Mondială a Comerţului a îmbunătăţit joi previziunile privind evoluţia comerţului mondial în acest an şi a apreciat că o creştere suplimentară, de 3%, este posibilă în 2025, presupunând că sunt ţinute sub control conflictele din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Organizaţia cu sediul la Geneva apreciază că anul acesta comerţul mondial s-a redresat după declinul din 2023, determinat de inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor. După ce în aprilie OMC estima o creştere de 2,6% a comerţului mondial în acest an, acum previzionează un avans de 2,7%.

„Ne aşteptăm la o redresare graduală a comerţului global în 2024, dar rămânem vigilenţi faţă de posibilele evoluţii negative, în special o potenţială escaladare a conflictelor regionale, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Impactul ar putea fi mai sever pentru ţările direct implicate, dar ar putea de asemenea apărea efecte indirecte, cum ar fi costurile mai ridicate cu energia pe plan global şi rutele de transport”, a afirmat directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

De asemenea, organizaţia a citat politicile monetare divergente în rândul economiilor majore ca un alt risc la adresa previziunilor. „Aceste evoluţii ar putea duce la volatilitate pe pieţele financiare şi la mişcări de capital, după ce băncile centrale au început reducerea dobânzilor. De asemenea, serviciul datoriei devine mai dificil pentru ţările mai sărace”, avertizează instituţia.

În plus, susţine OMC, „există un potenţial limitat pentru estimări, dacă reducerile de dobânzi din economiile avansate stimulează o creştere economică mai solidă decât se estima, fără o revenire a inflaţiei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMC #prognoza #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.