OMS: Nu există motive pentru a stopa vaccinările cu serul AstraZeneca

Țările nu ar trebui să înceteze utilizarea vaccinului AstraZeneca în combaterea COVID-19 din cauza temerilor că provoacă cheaguri de sânge, deoarece nu există nicio indicație specifică că acest lucru este adevărat, spune Organizația Mondială a Sănătății.

Un purtător de cuvânt al OMS a declarat vineri într-un briefing că nu există nicio legătură între serul AstraZeneca și dezvoltarea cheagurilor de sânge la persoanele vaccinate, scrie realitatea.md.

Margaret Harris a spus că este un „vaccin excelent” și că ar trebui să fie utilizat în continuare.

Vaccinul AstraZeneca a fost administrat deja la peste 5 milioane de oameni.

În Europa au avut loc aproximativ 30 de „incidente trombo-embolice”, sau cu alte cuvinte, dezvoltări de cheaguri în sânge după administrarea vaccinului. Mai mult de atât, a mai fost raportat decesul unui bărbat cu vârstă de 50 de ani din Italia, care a murit din cauza trombozei venoase profunde.

OMS investighează cazurile raportate, pentru a verifica absolut orice versiune posibilă și pentru a clarifica orice întrebare legată de siguranța administrării acestuia, a spus dna Harris.

Până în momentul de față, nu a fost stabilită nicio relație între acest vaccin specific și problemele de sănătate raportate, a spus ea.

Decizia Bulgariei de a întrerupe implementarea urmează pași similari din Danemarca, Islanda și Norvegia, precum și din Thailanda. Italia și Austria au încetat să mai folosească anumite loturi de medicamente ca măsură de precauție.

„Am ordonat oprirea vaccinărilor cu AstraZeneca până când Agenția Europeană a Medicamentului va infirma toate îndoielile cu privire la siguranța serului”, a spus premierul bulgar Boyko Borisov.

Agenția Europeană a Medicamentului, autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, a declarat mai devreme că nu există nicio indicație că vaccinul ar fi cauzat cheagurile de sânge, adăugând că „beneficiile sale continuă să depășească riscurile”.

AstraZeneca a declarat că siguranța medicamentului a fost studiată pe larg în cadrul studiilor clinice.

Alte țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Australia și Mexic, au declarat că vor continua procesul de vaccinare cu acest ser.

#vaccin anti-covid-19 #AstraZeneca #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.