OMS: Nu există motive pentru a stopa vaccinările cu serul AstraZeneca

Țările nu ar trebui să înceteze utilizarea vaccinului AstraZeneca în combaterea COVID-19 din cauza temerilor că provoacă cheaguri de sânge, deoarece nu există nicio indicație specifică că acest lucru este adevărat, spune Organizația Mondială a Sănătății.

Un purtător de cuvânt al OMS a declarat vineri într-un briefing că nu există nicio legătură între serul AstraZeneca și dezvoltarea cheagurilor de sânge la persoanele vaccinate, scrie realitatea.md.

Margaret Harris a spus că este un „vaccin excelent” și că ar trebui să fie utilizat în continuare.

Vaccinul AstraZeneca a fost administrat deja la peste 5 milioane de oameni.

În Europa au avut loc aproximativ 30 de „incidente trombo-embolice”, sau cu alte cuvinte, dezvoltări de cheaguri în sânge după administrarea vaccinului. Mai mult de atât, a mai fost raportat decesul unui bărbat cu vârstă de 50 de ani din Italia, care a murit din cauza trombozei venoase profunde.

OMS investighează cazurile raportate, pentru a verifica absolut orice versiune posibilă și pentru a clarifica orice întrebare legată de siguranța administrării acestuia, a spus dna Harris.

Până în momentul de față, nu a fost stabilită nicio relație între acest vaccin specific și problemele de sănătate raportate, a spus ea.

Decizia Bulgariei de a întrerupe implementarea urmează pași similari din Danemarca, Islanda și Norvegia, precum și din Thailanda. Italia și Austria au încetat să mai folosească anumite loturi de medicamente ca măsură de precauție.

„Am ordonat oprirea vaccinărilor cu AstraZeneca până când Agenția Europeană a Medicamentului va infirma toate îndoielile cu privire la siguranța serului”, a spus premierul bulgar Boyko Borisov.

Agenția Europeană a Medicamentului, autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, a declarat mai devreme că nu există nicio indicație că vaccinul ar fi cauzat cheagurile de sânge, adăugând că „beneficiile sale continuă să depășească riscurile”.

AstraZeneca a declarat că siguranța medicamentului a fost studiată pe larg în cadrul studiilor clinice.

Alte țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Australia și Mexic, au declarat că vor continua procesul de vaccinare cu acest ser.

#vaccin anti-covid-19 #AstraZeneca #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.